"Culturile recoltate pana in prezent nu au fost afectate de seceta si daca ne luam dupa ce spun producatorii, sudul tarii a avut in primavara chiar un aport prea mare de ploi. Anul acesta s-au cultivat 2,075 milioane hectare cu grau si secara si s-a obtinut o productie medie de 4,054 kilograme la hectar, deci un total de 8,41 milioane de tone de grau, fata de 7,85 milioane de tone in 2015", a precizat Achim Irimescu.

Depasirea pragului de patru tone de grau la hectar este o premiera pentru Romania ultimilor 10 ani, in conditiile in care cele mai mari productii medii au fost obtinute anul trecut, respectiv 3,84 tone la hectar, in 2011 - 3,68 tone la hectar, in 2014 - 3,58 tone la hectar si in 2008 - 3,40 tone la hectar, conform datelor publicate pe site-ul MADR.

Anul trecut, Romania a recoltat 7,851 milioane de tone de grau, cu un randament de 3,84 tone la hectar, de pe o suprafata totala de 2,043 milioane hectare.

Culturile de floarea-soarelui si de porumb, afectate de seceta

Irimescu a precizat ca la cultura de floarea-soarelui se estimeaza o productie totala de 1,7 milioane de tone pentru 2016, cu un randament de circa 1.730 kg/ha, deoarece cultura nu a fost atat de puternic afectata de seceta ca in cazul porumbului, unde "e o mare problema".

"La floarea soarelui estimam o productie de 1,74 de milioane de tone. Floarea soarelui si porumbul sunt culturile cele mai afectate de seceta, desi la floare s-a mai ajuns la maturitate, insa la porumb e o mare problema. Am fost in Ardeal si porumbul arata foarte bine pentru ca a plouat si mai mult acolo, insa sudul tarii, Dobrogea si nordul Moldovei sunt puternic afectate de seceta, iar pana la aceasta ora datele noastre indica o suprafata de 350.000 de hectare calamitate, in diferite grade, intre 30% si 70%", a spus ministrul Agriculturii.

In 2015, productia de floarea soarelui a fost de 1,758 milioane de tone, cu o medie de 1,75 tone la hectar, iar suprafata recoltata s-a ridicat la un milion de hectare.

Productia de rapita, cea mai buna din ultimii 10 ani

Conform datelor Institutului National de Statistica, Romania s-a clasat anul trecut pe primul loc in Uniunea Europeana la floarea soarelui atat din punct de vedere al productiei cat si al suprafetei, cu o cantitate de 1,75 milioane de tone obtinuta de pe un milion de hectare, desi fata de anul 2014, productia de floarea soarelui a scazut cu 19,7%, din cauza randamentului la hectar care a coborat cu 19,6%.

Din datele furnizate de seful MADR, productiile recoltate pana in prezent sunt de 308.000 tone la triticale (un hibrid de grau si secara n.r.), 1,334 milioane tone la orz, 288.179 tone la orzoaica de toamna si 334.000 de tone la cea de primavara, la ovaz - 314.000 tone, rapita - 1,266 milioane tone, iar la mazare boabe - 107.000 tone.

Productia obtinuta la rapita - 1,266 milioane de tone - este de departe cea mai buna din ultimii 10 ani, cu o medie de 2.781 kg/ha de pe 455.388 hectare. In 2015, s-au recoltat 383.000 de hectare cu rapita, iar productia a fost de 959.000 tone - conform site-ului MADR - cu o medie de 2.530 kg/ha.

Potrivit estimarilor Departamentului american al Agriculturii, Uniunea Europeana, care anul trecut a fost lider mondial la exporturile de grau, isi va pierde titlul ca urmare a scaderii semnificative a productiei de grau a Frantei, in timp ce pozitia SUA pe piata mondiala a continuat sa se erodeze in ultimii ani.

Regiunea Marii Negre, o forta pe piata internationala a graului

Pe ansamblu, regiunea Marii Negre a devenit o forta pe piata internationala a graului, gratie randamentelor ridicate, monedelor slabe si scaderii costurilor cu transportul. In aceste conditii, livrarile de cereale din Rusia ar urma sa creasca din nou in acest an, in conditiile in care productia de grau ar urma sa atinga un nou record de aproximativ 70 milioane tone, ceea ce i-ar permite sa exporte o cantitate de 30 milioane tone de grau, informeaza Financial Times.

Regiunea Marii Negre a fost intotdeauna cel mai important furnizor de grau pentru Orientul Mijlociu si Nordul Africii, insa in prezent un numar din ce in ce mai mare de tari din zona Golfului Persic si Africa renunta la graul din SUA si Australia pentru graul din bazinul Marii Negre. In plus, scaderea costurilor cu transportul face ca si tari indepartate precum Africa de Sud si Mexicul, care in mod traditional au cumparat grau din SUA, sa inceapa sa cumpere grau din Rusia.

Situatia este complet diferita pentru producatorii francezi, afectati de ploile abundente de la inceputul anului, care au diminuat atat randamentele cat si calitatea productiei de grau. Franta este principalul producator de grau din UE, iar in urma scaderii productiei franceze, UE va trebui sa se multumeasca in acest an cu pozitia secunda in topul marilor exportatori mondiali.

Potrivit Bloomberg, principalul producator de grau din Uniunea Europeana, Franta, a inregistrat in acest an cel mai redus nivel al productiei din ultimii 30 de ani, ceea ce creeaza o oportunitate pentru exportatorii din regiunea Marii Negre.

Tigarile, graul si porumbul au adus cele mai mari incasari din exporturi

Deficitul balantei comerciale cu produse agroalimentare s-a adancit la 569,6 milioane de euro in primele cinci luni din 2016, pe fondul reducerii exporturilor cu 6,6% si al majorarii importurilor cu 13%, potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR).

"In primele cinci luni din 2016, deficitul balantei comerciale cu produse agroalimentare s-a adancit la 569,6 milioane de euro, cu 421,5 milioane de euro mai mare fata de soldul negativ consemnat in acelasi interval din 2015. Romania a exportat produse agroalimentare in valoare totala de 1.913,7 milioane de euro, in scadere cu 6,6% fata de perioada corespunzatoare din 2015, in timp ce importurile au urcat pana la 2.483,3 milioane de euro, reprezentand un salt de 13%, determinat exclusiv de sporirea achizitiilor de produse agroalimentare din zona intracomunitara", arata datele MADR.

In primele 5 luni din 2015, Romania inregistra un deficit pe balanta balanta comerciala cu produse agroalimentare de 148,1 milioane de euro.

Potrivit statisticii MADR, tigarile, graul si porumbul sunt produsele care au adus cele mai mari incasari din exporturi in primele 5 luni din acest an, respectiv 969,6 milioane de euro. Astfel, in perioada mentionata au fost exportate in spatiul intra si extracomunitar 24.900 tone de tigari, in valoare 354 de milioane de euro, doua milioane de tone de grau (345,3 milioane de euro) si 1,063 milioane de tone de porumb (270,3 milioane de euro).

In perioada mentionata au crescut exporturile de grau cu 772.400 tone (+88,2 milioane de euro), cele cu seminte de floarea-soarelui (+14,9 milioane de euro), preparate alimentare (+12,4 milioane de euro), cu tigari - principalul produs exportat - (+10,8 milioane de euro), animale vii din specia bovine precum si ovine sau caprine (+9,7 milioane de euro si respectiv +9,5 milioane de euro), produse de brutarie, patiserie si biscuiti (+8,1 milioane de euro) si carne de porc (+4,7 milioane de euro).

Pe de alta parte, au fost inregistrate scaderi la exporturile de ulei de floarea-soarelui (-29,7 milioane euro), orz (-27,6 milioane euro), turte din extragerea grasimilor vegetale (-15,9 milioane de euro), boabe de soia (-7,4 milioane de euro), carne de pasare (-6,5 milioane de euro) si seminte de rapita (-2,5 milioane de euro).

Cele mai mari importuri: produse de brutarie si patiserie si carne de porc

In ceea ce priveste importurile de produse agroalimentare in primele 5 luni din acest an, topul a fost dominat de produsele de brutarie, patiserie si biscuiti cu o valoare de 97,1 milioane de euro (48.800 tone), de carnea de porc - 96 de milioane de euro (63.800 tone) si preparatele alimentare - 88,5 milioane de euro (23.300 tone).

Comparativ cu aceeasi perioada din 2015, importurile au avansat la majoritatea grupelor de produse agroalimentare si in principal la: grau (+25,5 milioane euro), produse de brutarie, patiserie si biscuiti (+23,9 milioane de euro), avand de altfel cea mai mare pondere in structura importurilor, preparate alimentare (+18,9 milioane de euro), ciocolata (+17,3 milioane de euro), banane (+16,1 milioane de euro), branzeturi (+15,9 milioane de euro), tomate (+13,3 milioane de euro), citrice (+12,9 milioane de euro), legume (+12,3 milioane de euro), cafea (+11,3 milioane de euro) si carne de pasare (+6,2 milioane de euro).

Cantitativ, cele mai mari cresteri ale importurilor s-au consemnat la: grau (+128,1%), lapte si smantana (+50,9%), produse zaharoase fara cacao (+48,8%), tomate (+47,4%), mere, pere si gutui proaspete (+33,6%), branzeturi (+32,8%), banane (+31,7%), legume (+29,0%), ciocolata (+21,8%) si, cafea (+20,1%).

Uniunea Europeana a fost principalul partener in schimburile de produse agroalimentare, in conditiile in care livrarile catre statele membre au avut o pondere valorica de 60,3% din total exporturi, iar achizitiile intracomunitare au detinut o pondere de 82,2% din total importuri.