Însă reprezentanţii patronatelor spun că este pus în pericol comerţul cu produse agricole. Asta, pentru că statul va cumpăra cu un preţ mare şi va vinde ieftin, nefiind constrâns să facă profit.

În comuna Vidra, recolta e bogată, dar agricultorii se declară îngenuncheaţi. Preţul oferit de intermediari e de patru ori mai mic decât cel final, de la raft. Peste o lună, un producător va merge cu verdeţuri la un lanţ comercial.

În teorie, Casa de Comerţ Unirea ar trebui să creeze un sistem integrat de valorificare pentru fructe, legume, lactate, carne şi cereale, atât pentru export, cât şi pentru piaţa internă.

O salată ar trebui preluată de reprezentanţii societăţii de stat de la poarta solarului, dusă într-un depozit de frig, sortată, ambalată şi trimisă peste hotare, sau într-unul din magazinele unei reţele proprii. Ideea e ca şi producătorul să câştige mulţumitor şi cumpărătorul să ia cât mai ieftin.

Surse apropiate proiectului spun că 20 de milioane de euro sunt deja alocaţi activităţii Casei de Comerţ pentru acest an. Iar administratorii au cerut 100 de milioane de euro pentru 2020.

Petre Daea, ministrul Agriculturii: ”Deja sunt în legătură cu fermierii pentru a stabili pe bază de înţelegeri şi contracte care sunt produsele pe care le pot obţine anul acesta, care este modul de ambalare.”

Un depozit de fructe a fost închiriat, aşadar în câteva luni am putea avea aprozare şi alimentare de stat, ca înainte de 1989.

Patronatele din industria alimentară spun că singurul fel în care statul va putea intra pe o piaţă liberă este preţul de dumping, adică sub cât oferă privaţii şi fără a ţine cont de câştig. Doar că acest mecanism poate destabiliza piaţă.

Dorin Cjocaru, asociația APRIL: ”Ei nu sunt interesaţi de profit, nu sunt patroni. Dacă ai bani de la stat poţi să-i toci cum vrei, îţi iei salariul, n-ai nicio treabă.”

Planul autorităţilor de a crea magazine cu preţuri mici nu ar fi o problemă din punct de vedere concurenţial, au precizat pentru Ştirile PROTV surse din Consiliul Concurenţei. Dar s-ar putea ajunge la abuz de poziţie dominantă dacă reţeaua răspândită în toate oraşele ar fi atât de mare încât să influenţeze preţurile sau practicile comerciale, au mai precizat sursele.