"Eu am vazut discutiile din piata si materialele privind dimensiunea dezastrului daca Grecia iese din zona euro sau nu. Dupa parerea mea, influentele asupra cursului sunt apropiate. Daca Grecia iese din zona euro, ceea ce nu cred, cel putin nu in viitorul apropiat, 2-3 ani, dar in situatia in care iese, noi avem doua probleme mult mai mari decat presiunea pe curs. Una este situatia sectorului bancar din Romania si de fapt cine preia nevoia de finantare a portofoliului de credit a bancilor grecesti in euro, care probabil va fi de 5-7 miliarde euro", a declarat la ProTV directorul general al ING Bank, invitat la emisiunea "Dupa 20 de ani".

Potrivit lui Negritoiu, Romania are un eficit de finatare, impartit diferit pe banci si chiar pe zone, scrie Mediafax.

"Statistica arata ca bancile grecesti au cel mai mare deficit de finantare. Va uitati la portofoliul de credite si depozitele pe care le au de pe piata. Diferenta este finantata cel mai probabil de la bancile mama, sau a fost finantata prin piata Greciei, avand in vedere accesul limitat al acestor banci pe alte piete de euro. In acelasi timp, structura acestor credite este pe termen mediu si lung, mai ales daca ne gandim la creditele impotecare. Aceste credite au fost finantate pe termen scurt cand au fost acordate, pentru ca nu gasesti nicaieri finantare pe 25 de ani", a continuat CEO-ul ING Romania.

Intrebat daca ING ar fi interesata de preluarea unor portofolii de credite, Negritoiu a raspuns ca o astfel de ipoteza este probabila, adaugand ca bancile grecesti isi vor reduce din expunere atat prin stoparea acordarii de noi credite, cat si prin transferul sau vanzarea unor portofolii de finantari.

"Nu e o discutie, nimeni nu discuta asta, nici macar bancile grecesti nu discuta ce fac in situatia cand nu mai sunt in euro, sau ce fac in general. N-am auzit pe piata de banci grecesti care sunt de vanzare, cu exceptia ATE Bank, care e marginala, ca sa spun asa, si nici n-am auzit ca bancile grecesti au initiat discutii sa ofere portofolii de credite. In conditiile in care ele apar pe piata, probabil o sa ne uitam la acestea. Dar asta e problema iesirii, cineva trebuie sa preia nevoia de finantare care este in jur de 5-7 miliarde si ati vazut ca noi am avut o opinie ca BNR are resusrse suficiente si poate s-o faca, daca o face printr-o banca punte sau altceva. E o problema importanta, serioasa ca Romania trebuie sa preia portofoliul de credite", a comentat seful ING Bank Romania.

Negritoiu spune ca piata financiara din Romania se confrunta in premiera cu o astfel de situatie, in care resursele sunt pe primul loc, pana in 2009 dominand preocuparea de cum si cate imprumuturi sa acorzi si mai putin cum sa le finantezi.

"Dupa criza s-a schimbat totul in materie de finantare. S-au schimbat abordarile nationale in ceea ce priveste economisiriile proprii si tarile nu mai lasa sa migreze resursele asa de mult. Tari care au excese de lichiditate inainte le plasau cu mai mare usurinta in strainatate. In al doilea rand, s-a inrautatit perspectiva de risc, nu mai exista aceeeasi incredere in buna functionare a pietelor nationale. Cine mai are incredere in cine acum? Nici nu mai stii daca este Italia, daca e Spania, daca e …Probabil cu exceptia Germaniei este foarte greu sa te pronunti explicit ca nu se intampla ceva intr-o tara sau alta. Asta intautateste transferul resurselor", a explicat Negritoiu.

Bancherul crede ca problema europeana este inrautatita tocmai de existenta unui deficit de economisire pe termen lung in multe state din regiune.

Cu toate acestea, Negritoiu considera ca iesirea greciei din zona Euro nu va schimba cu mult conditiile de finantare de pe piata interna nici pentru firme si nici pentru companii, care oricum sunt restrictive in prezent, mai ales ca directia merge spre creditarea in lei in detrimentul celei in euro.

In ceea ce priveste clientii bancilor grecesti care au credite, seful ING apreciaza ca acestia nu vor avea de suportat costuri mai mari in cazul iesirii Greciei, dar nici sa nu se astepte ca cineva sa le faca vreo concesie.

Negritoiu a spus anterior ca rata de schimb s-ar putea indrepta usor spre nivelul de 5 lei/euro, indiferent daca Grecia iese sau nu din zona euro, iar presiunile pe euro si monedele din regiune vor continua in urmatorii ani.

Seful ING a aratat ca desi problema cea mai presanta a Europei este Grecia, slabiciuni se regasesc in toate tarile din sudul Europei si toate statele de la periferia zonei euro.

Negritoiu crede ca desi situatia ar putea fi tinuta sub control, dialogul va fi prelungit, fara imbunatatiri rapide, fundamentale, pe termen scurt, iar presiunile pe euro si monedele din zona vor continua.

Statul elen a distribuit recent o infuzie de capital de 18 miliarde euro catre cele mai mari patru banci grecesti institutiile de credit redobandind astfel accesul la operatiunile de refinantare ale Bancii Centrale Europene (BCE).

Astfel, National Bank of Greece, care detine in Romania Banca Romaneasca, a primit 6,9 miliarde euro, Piraeus Bank a incasat 5 miliarde euro, EFG Eurobank, proprietarul Bancpost, a obtinut 4,2 miliarde euro, iar Alpha Bank 1,9 miliarde euro.
Cele patru mari banci elene au inregistrat pierderi totale de aproape 28 miliarde euro in urma restructurarii datoriei de stat a Greciei, contabilizate la nivelul anului trecut. Pierderile au epuizat aproape in totalitate rezervele de capital ale institutiilor.

Bancile elene controleaza aproximativ 13% din activele sistemului bancar din Romania. Pe piata romaneasca sunt prezente, pe langa cele mai mari patru institutii de credit din Grecia, si subsidiarele locale ale Emporiki Bank (controlata de grupul francez Credit Agricole) si ATEBank.