Clujana a fost infiintata in anul 1911, fiind, la origini, Fabrica de Piele "Fratii Renner & Co", ale carei produse erau recunoscute prin calitatea executiei. Dupa primul razboi mondial, a devenit societate pe actiuni, fiind nationalizata de regimul comunist in anul 1948, relateaza Mediafax.

Ghetele galbene, insulated, mandria fabricii Clujana

Clujana avea, in perioada comunista, cel mai mare numar de angajati dintre fabricile din Cluj-Napoca - peste 11.000 - si producea incaltaminte pentru piata interna si pentru export. Era un adevarat combinat, nu doar o simpla fabrica, unde se faceau pantofi de la A la Z, cu sectii de tabacarie, unde se tabaceau pieile aduse, sectii de cauciuc, unde se faceau talpile si cu ateliere de mase plastice, unde se faceau tocuri si calapoade.

Semira Zanc, maistru la linia de cusut, lucreaza la Clujana din 1970, imediat dupa ce a terminat scoala profesionala. A inceput ca si cusatoreasa, la masina de cusut, unde executa intre 20 si 40 de operatiuni la o pereche de pantofi.

"Aici am intrat in productie si am invatat meserie. Am lucrat intr-o noua cladire, cu multe linii de productie, unde erau foarte multi tineri. Era de lucru din plin pe atunci, erau alti clienti fata de ce este acum, se producea de la inceput pana la ambalarea pantofilor in cutii. Existau pe vremea aceea trenuri care intrau pana in fabrica si aduceau materii prime si plecau pline cu cutii cu incaltaminte. Era o activitate atat de sustinuta incat erau angajate peste 11.000 de persoane. Fabrica mergea foarte bine, eram multumiti de salariu, se lucra norma individuala, fiecare stia exact cati bani castiga, cine era harnic castiga bine", povesteste Zanc.

In fabrica, la incaltaminte, se lucra in doua schimburi, inclusiv sambata, si erau perioade in care se muncea 12 ore sau chiar 16 ore pe zi, cand erau comenzi. Mandria fabricii erau ghetele galbene, insulated, care nu se gaseau insa in Romania, fiind trimise la export.

Pantofii, testati de angajati inainte de a incepe productia de serie

Inainte de a incepe productia de serie, la Clujana erau executate cate zece perechi de pantofi din fiecare model, care erau testati de catre angajati. Acestia ii purtau zilnic, timp de o luna, pentru a se vedea daca apar defecte. "Pe atunci era asa-numita proba de picior. Se faceau zece perechi dintr-un model, de diverse marimi, si se dadeau angajatilor sa le poarte zilnic timp de o luna, pentru a se vedea daca apar defecte, daca se dezlipeste talpa, daca crapa pielea, se verifica rezistenta si calitatea pantofului. In functie de rezultate, incepea productia de serie", povesteste maistrul Stefan Balogh, care are o vechime de peste 40 de ani la sectia de talpuit, fiind angajat in fabrica tot in anul 1970.

El isi aminteste ca, pe la mijlocul anilor '70, Clujana a lucrat timp de trei luni pentru o comanda din fosta URSS, pentru cizme de dama.

"Fruntas in intrecerea socialista", premiat cu 50 de lei

Stefan Balogh a fost al 11.696-lea angajat de la Clujana, dupa numarul matricol pe care l-a primit la angajare. A muncit pe branci si a fost trecut de cinci ori la rand pe panoul de onoare al fabricii, cu poza, si a primit tot de atatea ori titlul de "fruntas in intrecerea socialista", fiind recompensat cu un premiu de 50 de lei si cu o insigna. "Atunci era altceva, tinerii erau mai ambitiosi, mai dornici sa munceasca. Dupa scoala profesionala, unii au facut liceul la seral, lucrau si invatau, iar care erau buni faceau scoala de maistri. Acum este o problema cu pregatirea profesionala a angajatilor, in conditiile in care nu prea se gaseste personal calificat", spune maistrul.

Declinul de dupa 1990 a dus la inchiderea fabricii

Activitatea Clujana s-a redus treptat dupa 1990, cand au scazut comenzile si s-a ajuns la disponibilizari colective - intai in 1998, urmate de un al doilea val, un an mai tarziu. Declinul a culminat cu inchiderea operationala a fabricii, in anul 1999.

Citeste continuarea reportajului pe www.mediafax.ro.