Howard Schultz, care de la conducerea Starbucks a bulversat consumul de cafea în SUA, va părăsi multinaţionala, relansând astfel speculaţiile privind o posibilitatea unei candidaturi la alegerile prezidenţiale americane din 2020, informează marţi AFP, preluată de Agerpres.

Apropiat de Partidul Democrat, Schultz îşi va abandona atribuţiile de preşedinte executiv al Consiliului de administraţie la 26 iunie şi se va consacra scrierii unei cărţi, a anunţat luni celebrul lanţ de cafenele. Acest volum va fi consacrat impactului social al Starbucks şi responsabilităţii morale a unei mari întreprinderi cotate la Bursă.

În vârstă de 64 de ani, Schultz - care îşi aminteşte cu drag de originile sale sociale modeste - nu spune dacă se va lansa în politică, dar retragerea sa este de natură să relanseze speculaţiile cu privire la ambiţiile sale prezidenţiale.

"Sunt de ceva timp profund neliniştit de situaţia noastră, odată cu accentuarea diviziunilor şi a poziţiei noastre în lume", a declarat el pentru New York Times. "Unul din lucrurile pe care doresc să le fac în viitorul capitol al vieţii mele este să văd dacă există vreo cale să redau comunităţii ceea ce mi-a fost dat", a adăugat el.

"Am intenţia să examinez diferite opţiuni şi aceasta ar putea include serviciul public", a răspuns Schultz, când a fost întrebat în mod expres dacă se va prezenta la viitoarele alegeri prezidenţiale. "Sunt încă departe de a fi luat o decizie asupra viitorului", a încheiat el.

Patron angajat, Howard Schultz s-a făcut remarcat întotdeauna prin luările sale de poziţie politice şi angajamentului său social.

De exemplu, el se angajase în ianuarie 2017 să recruteze 10.000 de refugiaţi în următorii cinci ani după decretul antiimigraţie al preşedintelui Donald Trump.

"Trăim într-o epocă fără precedent, un moment în cursul căruia promisiunea visului american este repusă în discuţie", declarase atunci celebrul patron, care - între altele - nu a evitat niciodată să abordeze delicata problemă a tensiunilor rasiale în SUA.

El a sprijinit de asemenea salariaţii americani care solicitau creşterea salariului minim la 15 dolari pe oră.

Sub conducerea sa, Starbucks a deschis cafenele în zone defavorizate şi a susţinut iniţiative împotriva rasismului.

Plecarea sa intervine la mai puţin de două luni după difuzarea unei înregistrări video care arăta arestarea nejustificată a doi negri într-o cafenea Starbucks, ceea ce a determinat compania să organizeze o instruire antirasism pentru toţi angajaţii săi americani.

Acest anunţ nu este totuşi, la drept vorbind, o mare surpriză pentru că din 3 aprilie 2017, Howard Schultz cedase deja conducerea operaţională a grupului adjunctului său, Kevin Johnson.

El nu a păstrat decât atribuţiile de preşedinte executiv al Consiliului de administraţie, funcţie pe care o va ocupa de acum înainte Myron Ullman, fost PDG al firmei americane J.C Penney.

Howard Schultz va deveni preşedinte onorific al grupului, a precizat Starbucks, care exploatează în prezent peste 28.000 de cafenele în aproape 77 de ţări în lume, faţă de 11 la preluarea funcţiei de către Schultz, în 1982.

La Bursă, Starbucks a câştigat 21.000% de la intrarea sa în 1992. Semn al influenţei şi al carismei lui Schultz, valoarea acţiunii căzuse în 2008, când el cedase pentru prima oară conducerea, până la 10 dolari, urcând din nou după revenirea în grabă a marelui patron.

Despre această ascensiune fulgerătoare, Howard Schultz le-a vorbit luni celor 330.000 de salariaţi ai grupului: "Am făcut-o împreună, găsind un echilibru între rentabilitate şi conştiinţă socială".

Schultz, care s-a alăturat Starbucks în 1982 în calitate de director comercial, este considerat artizanul succesului mondial al lanţului de cafenele pe care l-a părăsit pentru scurt timp în 1986 în urma disensiunilor cu proprietarii.

El şi-a înfiinţat apoi propria întreprindere, Il Giornale, cumpărând ulterior în 1987 părţi din Starbucks, creat în 1971 în Seattle, cu sprijinul micilor investitori locali.

Schultz lasă un grup care a realizat în cursul exerciţiului fiscal 2017 o cifră de afaceri de 22,4 miliarde de dolari, cu un beneficiu net de 2,88 miliarde.

Singura notă discordantă în traseul sclipitor al grupului a fost faptul că numele Starbucks figurează pe lista companiilor americane acuzate de Comisia Europeană că ar fi beneficiat de ajutoare de stat ilegale din partea Irlandei pentru a-şi implanta acolo sediul european.