"Sectorul de conserve este cel mai napastuit. Sunt fabrici de conserve care pun pe piata 600 - 700 tone de sticle pe luna. Inmultiti cu 2 lei si vedeti daca rezultatul este echivalentul profitului anual pe care il poate realiza o fabrica. Noi cumparam borcanul cu 0,48 de lei, iar cu plata de 2 lei pe kilogramul de ambalaj ajungem la 1,1 - 1,2 lei borcanul, ceea ce inseamna peste 60% din structura de cost. Fabricile de conserve din patronatul nostru pun pe piata aproximativ 40.000 de tone de sticla pe an, echivalent borcanele pe care le furnizam, la care se adauga inca aproape 10.000 de tone prin borcanele goale care se vand in supermarketuri, adica aproximativ 50.000 de tone de sticla", a explicat presedintele patronatului Romconserv, Aurel Tanase, potrivit Agerpres.

Din datel producatorilor reiese ca ponderea si influenta taxei de mediu in pretul final al unor produse ieftine, cum ar fi zacusca si tocana de legume, este de 25%, respectiv 19%, prin aplicarea acestei supra-taxari.  

Tanase a precizat ca in industria de conserve s-au facut investitii de 150 de milioane euro in ultimii ani, pentru echiparea fabricilor cu linii de productie perfomante care sa aduca competitivitate produselor romanesti, insa decizia Ministerului Mediului legata de plata acestei taxe de catre producatori va aduce falimentul fabricilor mici si mijlocii.  

"Ministerul Mediului ne-a indicat sa ne organizam noi pentru strangerea borcanelor pe care le distribuim. In industrie, conservabilitatea produselor se face cu temperatura, prin aceasta sterilizare, respectiv se ridica la 128 de grade temperatura si pe urma se coboara brusc, ceea ce inseamna ca se produce un soc. Ori, la a doua folosire, nimeni nu mai garanteaza ca borcanul scapa intreg. Toate aceste decizii ale autoritatilor atrag o reactie negativa in lant si cred ca dintre cei aproape 4.000 de oameni care lucreaza in industrie mai mult de jumatate vor fi disponibilizati. Eu, personal, consider ca 80% vor fi disponibilizati pentru ca, in conditiile actuale, nimeni nu mai poate sa reziste", a mai spus seful Romconserv.  

Romania are o capacitate de 300.000 de tone de materie prima in industria conservelor de legume si fructe, insa, in opinia presedintelui Romconserv, nu a fost depasit deocamdata procentajul de prelucrare de 30%.  

"Productia de legume este greoaie, presupune mult risc si un cost destul de mare si aceasta presiune intre producatori si procesatori reprezinta o perturbare enorma cu rasfrangere directa asupra sectorului", a adaugat Tanase.  

In context, presedintele Asociatiei Patronale Romane din Industria Laptelui, Dorin Cojocaru, a demonstrat ca acest cost suplimentar al ambalajului va afecta cu precadere produsele ieftine din piata, cele care se adreseaza de regula pensionarilor si familiilor nevoiase.  

"Piata laptelui din Romania a inceput sa decada inca de la inceputul embargoului pe piata rusa. Am avut probleme de concurenta neloiala de la produsele lactate venite din spatiul comunitar. Aceasta concurenta s-a rasfrant asupra preturilor la materiile prime, asupra laptelui provenit de la fermele din Romania. S-a creat o presiune inversa si au pierdut fermierii. O parte din fabrici s-au inchis, iar din cele 400 de fabrici de lapte de procesare cu putere pe comertul intracomunitar mai avem in jur de 130 functionale. Acum, piata laptelui va fi afectata si de acest cost suplimentar al ambalajului pentru ca vor fi afectate produsele ieftine, low-cost, cele care se adresau pensionarilor si familiilor nevoiase, nu produsele premium, nu branzeturile de lux", a subliniat Cojocaru.  

Desi aceste taxe de mediu au fost cerute industriei alimentare, nu s-au vazut imbunatatiri pe partea de mediu.  

"Din punct de vedere al consumatorului, acesti bani s-au luat de la industrie, dar nu s-a vazut nimic la imbunatatirea vietii noastre din punct de vedere al poluarii mediului. Se preconizeaza sa se ia in jur de 50 de milioane de euro, dar ce se va face cu acesti bani, nu stim. Nu exista nicio solutie si niciun proiect. In 2016, niciun producator nu are contract cu un reciclator, ceea ce inseamna ca suma de 200.000 euro pe zi anuntata de MMAP (amenda din cauza unui infringement - n. r.) o vom plati tot noi, ca si cetateni, si industria care va mai ramane functionala. Riscul si impactul este atat de mare, iar neglijenta cu care s-a tratat aceasta problema timp de zece ani ma fac sa cred ca se doreste distrugerea industriei alimentare din Romania ca sa lasam loc altor produse din spatiul intracomunitar pe o piata in care sa nu mai putem bea lapte romanesc", a explicat presedintele APRIL.  

Presedintele Federatiei Nationale a Sindicatelor din Industria Alimentara - Sindalimenta, Dragos Frumosu, a subliniat ca nu isi doreste iesirea in strada pentru reglementarea acestei situatii, insa nu exclude, in conditiile in care situatia scapa de sub control si va duce la distrugerea industriei romanesti si a locurilor de munca.  

Afirmatia a fost sustinuta si de presedintele Romalimenta, Sorin Minea, care a adaugat: "Desi la noi nu se poate, suntem mai multi ca ciobanii ca sa schimbam legea in 24 de ore".  "In 2016, nu exista niciun contract incheiat cu vreo organizatie pentru reciclarea ambalajelor si cred ca se doreste mascat marirea taxei de la 65 de bani la 2 lei/kg pentru ca este un buget frumos, de circa 230 de milioane de euro pe an", a adaugat Minea.  

Presedintele Federatiei Nationale Pro Agro, Emil Dumitru, a reiterat ca se incearca, prin parteneriatul creat intre patronatele si sindicatele din agricultura si industria alimentara, convingerea autoritatilor de importanta unei decizii la nivel guvernamental, "ca sa indreptam ceea ce este stramb si din punct de vedere legislativ si al functionarii sistemului".

"Noi avem un parteneriat intre productia primara si cea alimentara si incercam sa construim impreuna, sa atragem fonduri europene, sa avem locuri de munca si valoare adaugata in Romania si mi se pare aberant ca o institutie, cum este Ministerul Mediului, sa ne trateze cu asa de mare indiferenta, in conditiile in care, oricat de mari ar fi suprataxele pe care ei le instituie prin legislatia specifica de mediu, daca nu isi realizeaza obiectivul de reciclare, Romania, mai devreme sau mai tarziu, este in infringement", a spus Emil Dumitru.  

Reprezentantii patronatelor si sindicatelor din agricultura si industria alimentara au facut front comun si au iesit luni seara la declaratii in vederea suspendarii obligatiei de plata a contributiei privind reciclarea ambalajelor pana la crearea unui cadru legislativ "transparent, echitabil si controlabil" pentru toti actorii din lantul de reciclare. 

Ministerul Mediului, despre taxarea ambalajelor: Nu se doreste aplicarea de penalitati pentru deseul nereciclat, ci evitarea infringementului

Intentia Ministerului Mediului nu este de a aplica penalitati pentru fiecare kilogram de deseu nereciclat, ci de a impulsiona un sistem functional de management al deseurilor de ambalaje care sa nu plaseze Romania in nefericita situatie a unui infringement pe aceasta tema, caz in care penalitatile europene ajung si la 200.000 euro pe zi, a anuntat institutia joi.

"Riscul declansarii procedurii de infringement in domeniul deseurilor de ambalaje a fost evidentiat de controalele fiscale derulate de Administratia Fondului pentru Mediu la Organizatiile de Transfer de Responsabilitate (OTR) angajate de agentii economici pentru recuperarea deseurilor de pe piata. Controalele desfasurate in 2015 au identificat o serie de nereguli in acest sistem, dintre care cea mai grava se refera la raportarea de catre OTR a unor cantitati fictive de deseuri care, in realitate, nu au fost niciodata colectate sau reciclate. Ca atare, AFM a aplicat penalitati fiscale pentru sase din cele zece OTR-uri din Romania, in valoare de aproximativ 19 milioane de euro. Dincolo de ceea ce a dispus AFM, cazul a fost trimis mai departe si Parchetului General, pentru verificare si stabilirea masurilor, conform legii", a declarat Corina Lupu, secretar de stat in MMAP pentru domeniul Mediu.  

Potrivit Parchetului General, potentialul prejudiciu al acestor activitati depaseste 54 de milioane euro.  

Conform sursei citate, la intalnirea de joi, producatorii au solicitat autoritatii amnistie fiscala, suspendarea termenului pentru depunerea declaratiilor anuale si diminuarea penalitatii de 2 lei/kg, prevazuta de lege, in cazul neindeplinirii tintelor de reciclare.  

"Intentia Ministerului Mediului nu este aceea de a aplica penalitati pentru fiecare kilogram de deseu nereciclat. Intentia noastra este una foarte simpla: sa impulsionam un sistem functional de management al deseurilor de ambalaje care sa nu plaseze Romania in nefericita situatie a unui infringement pe aceasta tema. Daca tintele de reciclare nu sunt atinse de producatori, exista riscul iminent de a primi penalitati europene de pana la 200.000 de euro pe zi. Prin urmare, amnistia fiscala nu este o solutie, aceasta nu ar face decat sa intretina o piata neagra a deseurilor, descoperita in urma controalelor AFM. In acelasi timp, o astfel de masura ar amana atingerea tintelor si, implicit, ar genera un infringement care s-ar rasfrange asupra populatiei. In plus, aceasta masura nu ar afecta eventuale penalitati care ar putea fi impuse la plata, deoarece legislatia nu poate fi aplicata retroactiv", a precizat oficialul din Ministerul Mediului.  

In privinta celorlalte solicitari ale producatorilor, Corina Lupu a spus ca acestea vor fi evaluate dupa 25 ianuarie 2016, data la care producatorii trebuie sa depuna la AFM declaratiile privind cantitatile colectate in anul 2015.  

"Abia atunci vom avea o estimare corecta a cantitatilor reciclate, putem sa stim in ce masura tintele de reciclare au fost atinse si cat de afectati vor fi si vom putea sti care este impactul real in piata. Ministerul Mediului doreste sa contribuie la sustinerea acestor industrii, dar si la crearea unui sistem functional, durabil si conform cu legea. Trebuie sa tinem cont ca masurile UE in acest domeniu se vor inaspri odata cu adoptarea pachetului economie circulara, care va impune o recuperare a deseurilor de 90% pana in 2030", a adaugat Lupu.  

In privinta semnalelor producatorilor privind scumpirea preturilor la produsele alimentare, reprezentantul MMAP a afirmat ca "aceasta atitudine este nejustificata, mai ales ca pana in acest moment nu au fost stabilite penalitati pentru niciunul dintre producatori'.  

"Pe de alta parte, in cazul neatingerii tintelor, este la fel de anormal sa transferi catre cetateni dobanzile si penalitatile de intarziere datorate nerespectarii legii, care, in astfel de situatii, permite inclusiv masura de esalonare a platii. Mai mult decat atat, consideram ca acest cost ar fi trebuit ajustat de la bun inceput, din momentul in care legea a intrat in efect, in urma cu aproximativ 10 ani", a afirmat secretarul de stat.  

De asemenea, in privinta reducerii penalitatii de 2 lei/kg, MMAP considera ca acest lucru nu este de dorit, intrucat aceasta reprezinta "un instrument pentru stimularea reciclarii si descurajarea depozitarii la groapa'.  

"Argumentul prezentat de producatori care se refera la faptul ca alte state au costuri mai mici, este irelevant, deoarece in acele state cultura reciclarii functioneaza, acestea depasindu-si cu mult tintele propuse. Pentru stimularea managementului sustenabil al deseurilor si pentru a creste rata de recuperare/conservare a resurselor naturale primare, MMAP are in vedere deblocarea sistemului de trasabilitate al deseurilor, dar si instrumente precum 'platesti pentru cat arunci', sisteme imbunatatite de depozit-returnare, in special pentru deseurile din sticla, precum si sustinerea industriei de reciclare", se noteaza in comunicatul ministerului de resort.   

Conform legii, orice agent economic care pune pe piata produse ambalate este obligat sa recupereze deseurile de ambalaje rezultate in urma consumului. Legea este valabila pentru orice tara a Uniunii Europene, nu doar in Romania.

Pentru asumarea acestei responsabilitati, agentii economici se pot organiza in cadrul unor structuri asociative de tip organizatie de transfer de responsabilitate sau isi pot recupera deseurile puse pe piata prin resurse proprii.  

Daca nu-si indeplinesc tintele asumate, acestia sunt obligati legal sa contribuie la Fondul de Mediu cu 2 lei/kilogram pentru cantitatile de ambalaje nereciclate. Aceasta contributie este necesara pentru: a descuraja depozitarea deseurilor la groapa, a optimiza activitatea de reciclare a agentilor economici, dar si pentru a finanta prin AFM proiecte de colectare selectiva a deseurilor, proiecte care le vin in sprijin.  

Legislatia privind obligatiile de reciclare este in vigoare in Romania de mai bine de 10 ani. In tot acest timp, au fost infiintate si autorizate zece Organizatii de Transfer de Responsabilitate.