"A apărut mesajul că profitabilitatea băncilor este legată de dimensiunea ROBOR. Eu nu am găsit asta în nicio carte de economie şi în nicio ţară din lumea acesta o asemenea taxă nu este legată de un indice de dobândă local. Şi nici în România dacă te uiţi pe ultimii 10 ani nu se respectă această afirmaţie. Nu îşi are fundamente în realitate", a explicat vineri Iancu Guda, în cadrul unei conferinţe organizate de Asociaţia Română a Băncilor, scrie Agerpres.

El a precizat că, în perioada 2010-2014, când ROBOR a avut o valoare ridicată, randamentul activelor a fost zero sau negativ.

Guda susţine că sectorul bancar a avut pierderi foarte mari în perioada de recesiune din cauza creditelor neperformante şi a provizioanelor cu aceste riscuri. Potrivit sursei citate, sectorul a reuşit să aibă o profitabilitate în creştere în ultima perioada datorită restructurării şi unei politici mult mai eficiente a managementului riscului şi scăderii ratei creditelor neperformante.

"Profitabilitatea băncilor nu are cum şi nu este legată de dimensiunea ROBOR. Atunci de ce este legat ROBOR-ul? O spun cărţile de economie. ROBOR este legat de inflaţie. Şi dacă vă uitaţi pe 10 ani în spate întotdeauna când inflaţia creşte ROBOR-ul creşte, inflaţia scade, ROBOR-ul scade. Şi aşa şi trebuie să fie pentru că dobânzile trebuie să reflecte inflaţia, iar apoi riscul din piaţă şi lichiditatea din piaţă. Deci nu înţeleg fundamentul economic al unei asemenea măsuri. Nici Banca Naţională nu-l înţelege şi nici un economist, care este economist, nu poate s-o explice şi apoi este o dimensiune excesivă. Când vii cu o taxă care având în vedere dimensiunea ROBOR din trimestrul IV de anul trecut ar trebui să fie de 1,2% din active şi randamentul activelor 1,7%, nu văd cum rămâne viabil sectorul bancar, economic. Face pierderi pe recesiune şi când vine expansiunea ca să-şi recupereze pierderile din recesiune şi să facă un randament decent, vine statul şi confiscă 70% din profit", a mai declarat Iancu Guda.

Cristian Bichi, consilierul guvernatorului Băncii Naţionale a României, scrie, într-un articol publicat pe blogul Opinii BNR, că modelul românesc de impozit bancar la activele bancare are o trăsătură distinctivă, unică pe plan european şi, din câte cunoaştem, la nivel mondial, în condiţiile în care cota de impozit este legată de evoluţia unui indice de piaţă (ROBOR), fapt de natură să afecteze negativ mecanismul de transmitere a politicii monetare a băncii centrale, arată

"De la 1 ianuarie 2019, România a intrat în clubul statelor membre UE ce aplică impozit bancar la activele bancare. Există însă deosebiri între modelele de impozitare asupra activelor bancare implementate în aceste trei ţări (România, Ungaria şi Polonia, n.r.). Obiectivele declarate, perimetrul de aplicare, baza de impunere variază de la un stat la altul, ceea ce conduce la consecinţe diferite, atât pentru instituţiile financiare, cât şi pentru economiile naţionale. De exemplu, modelul românesc are o trăsătură distinctivă (unică pe plan european şi, din câte cunoaştem, la nivel mondial): cota de impozit este legată de evoluţia unui indice de piaţă (ROBOR), fapt de natură să afecteze negativ mecanismul de transmitere a politicii monetare a băncii centrale. Mai mult, dacă în România obiectivul declarat este cel de a acţiona asupra comportamentului băncilor care stabilesc indicele ROBOR, autorităţile poloneze şi ungare recunosc că doresc să utilizeze încasările din impozitul bancar ca venituri bugetare", se arată în articolul publicat de Cristian Bichi.

Potrivit acestuia, din 14 state membre UE, care au introdus impozitul bancar începând cu anul 2009, doar două ţări au decis să impoziteze activele ajustate (Ungaria şi Polonia), însă impozitul aplicat de cele două ţări central-europene are ca particularitate faptul că resursele financiare colectate sunt destinate finanţării cheltuielilor publice generale şi nu acoperirii costurilor publice derivate din falimente bancare, cum este în cazul altor ţări UE.

Mai mult, Bichi precizează faptul că, în marea lor majoritate, ţările ce au introdus impozitul bancar au respectat recomandările FMI: cota de impozit se aplică pasivelor bancare excluzând capitalul şi depozitele garantate, astfel încât partea cea mai riscantă a fondurilor băncilor sa fie impozitată. Acesta oferă exemplul Germaniei care a introdus un impozit bancar în 2011 pentru a alimenta un fond de restructurare bancară proiectat a atinge nivelul de 70 miliarde de euro.

"În marea lor majoritate, ţările ce au introdus impozitul bancar au respectat recomandările FMI: cota de impozit se aplică pasivelor bancare excluzând capitalul şi depozitele garantate, astfel încât partea cea mai riscantă a fondurilor băncilor să fie impozitată. Din 14 state membre UE, care au introdus impozitul bancar începând cu anul 2009, doar două ţări au decis să impoziteze activele ajustate (Ungaria şi Polonia), iar alte două ţări au ales ca asietă activele ponderate în funcţie de risc (Franţa şi Finlanda). Impozitul bancar aplicat de cele două ţări central-europene are ca particularitate faptul că resursele financiare colectate sunt destinate finanţării cheltuielilor publice generale şi nu acoperirii costurilor publice derivate din falimente bancare, cum este în cazul altor ţări UE. Impozitul din Finlanda a fost temporar, iar cel din Franţa a avut în vedere reducerea riscului sistemic, fiind aplicat doar băncilor mari, cu un capital mai mare de 500 de milioane de euro. Cotele de impozit bancar au fost stabilite în multe ţări sub nivelul recomandat de FMI, de cel mult 0,2% anual, dar au atins şi valori ridicate de 0,4% în Slovacia şi de 0,53% în Ungaria (cote maxime iniţiale, ce au fost apoi reduse)", scrie Bichi în materialul intitulat "Impozitarea specială a sectorului financiar în Uniunea Europeană".

În România, Guvernul a stabilit, prin ordonanţa 114/29 decembrie 2018, impozitarea activelor financiare ale băncilor în cazul unui nivel al ROBOR mai mare de 2%, contribuţie numită iniţial de autorităţi "taxă pe lăcomie".

OpiniiBNR.ro este o platformă - forum pe care specialiştii din Banca Naţională a României dezbat principalele evoluţii macroeconomice şi financiare locale şi internaţionale. Opiniile exprimate sunt strict personale, nu reflectă poziţia oficială a Băncii Naţionale a României şi nu implică sau angajează în niciun fel această instituţie.

Prin Ordonanţa 114/29 decembrie 2018, Guvernul a decis impozitarea activelor financiare ale băncilor în cazul unui nivel al ROBOR mai mare de 2%, contribuţie numită iniţial de autorităţi "taxă pe lăcomie".