În comunicatul emis după şedinţa de politică monetară, BNR a reiterat "gestionarea adecvată" a lichidităţii din sistemul bancar.

”Îngustarea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la +/- 1,25 puncte procentuale de la +/- 1,50. Astfel, începând cu 4 octombrie 2017, rata dobânzii pentru facilitatea de depozit creşte la 0,50 la sută, iar rata dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) se reduce la 3,00 la sută”, se arată în comunicat.

Banca centrală împrumută băncile care au nevoie de lichidităţi la dobânda-cheie de 1,75% pe an, prin licitaţii repo, iar coridorul simetric la care se situează dobânzile facilităţilor permanente este în prezent de +/-1,25%.

Astfel, băncile cu exces de lichidităţi primesc pentru depozitele ţinute la BNR o dobândă de 0,5% pe an, iar pentru finanţarea prin intermediul facilităţii de credit (credit Lombard), băncile plătesc Băncii Naţionale o dobândă de 3% pe an.

În acest fel, băncile comerciale primesc o dobândă mai mare atunci când depozitează excesul de lichiditate la BNR și plătesc o dobândă mai mică atunci când se împrumută de la banca centrală. Decizia este menită să elibereze mai multă lichiditate în piață și să tempereze creșterea ROBOR.

În şedinţa din 5 mai, consiliul de administraţie al BNR a luat prima decizie importantă de politică monetară din 2017, reducând rata RMO pentru pasivele în valută de la 10% la 8%, ceea ce a însemnat eliberarea către bănci a circa 500 de milioane de euro.

Până în 5 mai, ultima tăiere pe care a operat-o BNR a avut loc în 30 septembrie 2016, când a redus RMO - reprezentând sumele pe care băncile sunt obligate să le depună la BNR în fiecare lună ca procent din resursele atrase - la pasivele în valută de la 12% la 10%.

Dobânda de politică monetară a fost diminuată ultima dată în luna mai 2015, cu 0,25 puncte, de la 2% la 1,75%, nivel minim istoric. Tot atunci au fost reduse şi ratele RMO pentru pasivele în lei cu două puncte procentuale, de la 10% la 8%.