"În România, activitatea de vânzare a creditelor neperformante a avut o intensitate semnificativă, ceea ce a condus la un număr şi un volum ridicate de expuneri care au ieşit din bilanţul băncilor şi au intrat în bilanţul entităţilor specializate în colectarea creanţelor", arată documentul citat de News.ro.

Evoluţia a fost stimulată de politicile de supraveghere ale băncii centrale începând din 2013-2014, care au inclus eliminarea din bilanţ a creditelor neperformante necolectate acoperite integral cu provizioane.

"Activitatea de cesiune a expunerilor neperformante în România a avut o amploare mare în special în anul 2015 (circa 2,5 miliarde euro), dar a fost consistentă şi în anul 2016 (circa 1,4 miliarde euro)", a precizat caietul de studii.

În plus, BNR a recomandat băncilor, în 2016, acoperirea integrală cu provizioane a creditelor neperformante negarantate pentru care există restanţe la plată de cel puţin 180 de zile, urmată de eliminarea expunerilor din bilanţ, potrivit documentului.

Potrivit statisticilor BNR, rata creditelor neperformante din sistemul bancar românesc a scăzut de la 21,47% în septembrie 2014 până la 10% în septembrie 2016 şi la 9,36% în martie 2017.

Ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa, declara, în urmă co o săptămână, că o parte din băncile din România au înregistrat pierderi nejustificate în ultimii ani prin transferul de credite neperformante (NPL) pentru a evita plata taxelor.

Cea mai mare pondere a acestor pierderi generate la nivelul acestor bănci este din cauza transferului de NPL. S-a realizat un proces de vânzare a NPL masiv în ultimii ani. În condiţiile în care vinzi un credit de 100 de milioane cu 5 milioane, indiscutabil că ai o pierdere consistentă. Ai un profit, această pierdere vine şi stinge integral acest profit, şi statului nu mai ai de ce să-i mai plăteşti bani”, a declarat Mişa, potrivit News.ro.

Ministrul a subliniat că a făcut o analiză de risc a sistemului bancar când ocupa funcţia de şef al Direcţiei Mari Contribuabili din ANAF, indentificând probleme la o bancă, în cazul căreia a fost emisă deja o decizie de impunere.

”Şi cu celelalte bănci care, pe baza analizei de risc, vor fi selectate, avem acelaşi plan de a identifica toate vânzările de credite neperformante care s-au realizat la preţuri nejustificate sau sub diverse forme, prin intermediul unor companii off-shore, companii în diverse paradisuri fiscale, pentru a încerca să-i facem să înţeleagă pe cei care lucrează astăzi în sistemul bancar, şi aici zic ca şi principiu general (...) că noi ştim exact ce se întâmplă şi să-i determinăm să renunţe la astfel de practici, să facă înregistrările corect, să facă operaţiunile corect şi, la fel ca în alte ţări din Europa, să plătească impozit pe profit”, a afirmat Mişa.

În replică, guvernatorul Băncii Naţionale a României Mugur Isărescu a declarat că băncile cu rezultate pozitive au plătit impozit pe profit, iar cele care nu au făcut profit au capital pozitiv, subliniind că în România sunt 300.000 de firme care nu fac profit şi au capital negativ.

Isărescu apreciază că a face profit într-o bancă nu e ”o chestiune uşoară”, iar activitatea bancară este una complicată.

"Cred că domnul ministru (al Finanţelor, Ionuţ Mişa, n.r.) a dat un mesaj corect, în sensul că a făcut o constatare, pe care nu trebuie să o căutăm, nu ne trebuie liste. Bilanţurile anuale ale băncilor sunt publicate, sunt publice, în fiecare an. Deci nu cred că trebuie să facă cineva liste sau să solicite liste, sunt cunoscute foarte bine. Constatarea că, în ultimii ani, foarte multe bănci nu au făcut profit este una corectă”, a declarat Mugur Isărescu.

El a subliniat că băncile nu au plătit impozit pe profit pentru că nu au făcut profit.