Potrivit unui comunicat al băncii centrale, instituţia a mai decis și majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,25% pe an de la 1% pe an, iar rata dobânzii aferente facilităţii de creditare la 3,25% pe an, de la 3% pe an.

O altă hotărâre vizează păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a precizat că decizia băncii centrale va duce la o creștere a ROBOR și, prin urmare, la o scumpire “marginală”a creditelor în lei.

"Cred că ROBOR-ul la trei luni, cel care influenţează rata dobânzilor la creditele în lei, va urma, într-o anumită perioadă de timp majorarea de astăzi şi în consecinţă creditele în lei se vor scumpi, să spunem marginal. De ce spun marginal? Pentru că majorările nu sunt de amploare şi dacă ne gândim la nivelul istoric pe care l-a avut rata dobânzii la creditele în lei în urmă cu câţiva ani, aceasta s-a situat la 5-6%, doar ştim de unde am plecat, mişcarea sau majorarea este marginală. Mai trebuie să avem în vedere şi rata inflaţiei. Măsura pe care am luat-o astăzi practic urmăreşte să juguleze, ca să folosesc un cuvânt cam tare, dar cam acesta este scopul nostru", a spus Mugur Isărescu, citat de Agerpres.

Acesta a afirmat că inflaţia acum este determinată în mare măsură de unele preţuri administrate şi de preţul ţiţeiului, iar majorarea dobânzii urmăreşte ca această creştere a preţurilor să nu se transmită în anticipaţiile publicului, populaţie şi firme, pentru că într-o asemenea eventualitate dobânzile la credite ar creşte mult mai mult.

"Chiar dacă pare paradoxal, noi urmărim în esenţă să temperăm inflaţia şi odată cu ea să temperăm şi majorările de dobânzi", a precizat Isărescu.

Isărescu: “Realitatea este că cifrele în lunile următoare nu arată bine"

De asemenea, acesta a menţionat că mişcările de lichiditate din ultimul trimestru al anului trecut şi de la începutul acestui an sunt determinate, în special, de operaţiunile Ministerului de Finanţe.

"Eu aş putea să încep să judec acum în faţa dumneavoastră cu "dacă". Poate atunci când am avut inflaţie negativă era bine să avem majorări de preţuri administrate pentru că ele nu se vedeau în indice. Dar sunt om serios şi nu judec istoria cu "dacă". Asta este! Trăim într-o realitate. Realitatea este că cifrele în lunile următoare nu arată bine", a spus Isărescu.

Întrebat la Parlament dacă decizia BNR îl îngrijorează, ministrul de Finanţe, Eugen Teodorovici, consideră că orice majorare a dobânzii în zona politicii monetare e de luat în seamă, pentru că ar putea genera fie o creştere a inflaţiei, fie a ROBOR.
 
"Orice înseamnă creştere pe această zonă e într-adevăr de luat în seamă. O îngrijorare mai mare sau mai mică în funcţie de impactul pe care poate să îl aibă: fie o creştere a inflaţiei, fie a ROBOR şi nu numai. Dar hai să vedem datele oficiale şi apoi discutăm", a explicat ministrul Finanțelor.

Totodată, Iancu Guda, services director Coface România, apreciază că economia românească este mai sensibilă la dobânzi mari decât la un leu mai slab, iar BNR se află în mijlocul unei dileme.

"Inflaţia deja accelerează spre 5% în prima jumătate a anului curent şi avem dobânzi reale negative. Aici vedem Banca Centrală în mijlocul unei dileme, pentru că nu poţi să menţii dobânzile jos simultan cu un leu puternic. În ultima perioadă au fost destul de consistenţi în a pregăti pieţele privind o preferinţă pentru un leu mai slab şi cu o volatilitate mai mare preferând, în schimb, dobânzi ţinute sub control pentru că au şi arătat că, la un ROBOR la 3 luni peste 4%, jumătate dintre companiile din România nu ar mai fi capabile să-şi achite împrumuturile la bănci cu profitul operaţional", a spus Guda, citat de Agerpres.

În ședința din 9 ianuarie, BNR a majorat rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 2% pe an, de la 1,75% pe an, pentru prima dată în ultimii 10 ani, ca urmare a creșterii inflației.

Potrivit băncii centrale, rata anuală a inflaţiei a continuat să crească în primele două luni ale trimestrului IV 2017, urcând în octombrie la 2,63 la sută, de la 1,77 la sută în septembrie, şi la 3,23 la sută în noiembrie, nivel inferior limitei de sus a intervalului de variaţie al ţintei, dar mai mare decât cel prognozat.

Creşterea preţurilor bunurilor şi serviciilor destinate consumului a fost cvasigenerală, aproape toate componentele IPC contribuind la accelerarea inflaţiei. Evoluţia a fost determinată, cu precădere, de factorii de natura ofertei, principala influenţă aparţinând preţurilor administrate, ca urmare a creşterii tarifului energiei electrice, precum şi preţului combustibilului, în contextul majorării accizei la carburanţi şi a cotaţiilor internaţionale ale petrolului.