"Ponderea mare a creditelor in valuta acordate IMM (in mare parte neprotejate la riscul de curs de schimb) va conduce probabil la initierea de masuri pentru extinderea reglementarilor privind creditarea in valuta la toti debitorii neprotejati fata de acest risc, inclusiv IMM, in conformitate cu recomandarile CERS", se arata in raportul asupra stabilitatii financiare, editia 2012, intocmit de BNR, citat de Mediafax.

Intreprinderile mici si mijlocii au consemnat in prima parte a anului un risc de credit in crestere, cu o rata a imprumuturilor neperformante de 23,2% in iulie, fata de 15,1% in decembrie 2010, in timp ce in cazul corporatiilor rata creditelor neperformante a fost de 4,3% in iulie.

Majorarea riscului in cazul IMM-urilor s-a produs pe fondul unei rate subunitare de acoperire a cheltuielilor cu dobanzile din profituri, fluxurilor de numerar generate din activitatea de baza in scadere cu 7,3% in decembrie 2011 fata de decembrie 2010 si diminuarii marjei profitului brut.

"Cea mai mare dificultate in identificarea de resurse financiare pentru onorarea obligatiilor scadente a fost inregistrata de catre IMM. Durata medie de incasare a creantelor IMM s-a stabilizat in anul 2011, dar se mentine la un nivel ridicat (media este de 119 zile in anul 2011 fata de 117 zile in anul 2010", se mai spune in raportul bancii centrale.

Reprezentantii BNR au explicat ca recomandarile Comitetului European de Risc Sistemic (CERS) privind masurile de protectie a debitorilor fata de riscul valutar trebuie fie adoptate in legislatia interna, fie respinse pe baza unei analize care sa evidentieze ca nu exista pericole pe diferitele segmente de clienti.

BNR va trebui sa ia o decizie pana la finele acestui an, si, din analizele realizate pana in preznt, rezulta ca cel mai probabil se vor modifica regulamentele pentru a introduce criterii de creditare si de analiza a riscurilor la finantarile in valuta acordate IMM-urilor.

In cazul populatiei, cele mai recente reglementari privind creditul in valuta au fost adoptate in octombrie 2011, si vizeaza limitari ale creditului de consum si modalitati de calcul al gradului maxim de indatorare.

Pentru gradul maxim de indatorare a populatiei, bancile trebuie sa ia in calcul riscul valutar, riscul de rata a dobanzii si riscul de diminuare a veniturilor disponibile pe perioada de derulare a creditului.

In cazul creditelor imobiliare, clientii care obtin venituri in lei trebuie sa aiba un avans de minim 25% pentru creditele in euro si de 40% pentru creditele in alte valute.

Raportul de stabilitate aminteste ca rata creditelor neperformante acordate firmelor s-a majorat de la 12,3% in decembrie 2011 la 17,6% la sfarsitul primului semestru al acestui an, cu perspective de crestere pe termen scurt. Nivelul acestei rate ar putea atinge punctului maxim in perioada urmatoare, intrucat dinamica acestui indicator tinde sa se reduca, numarul companiilor care genereaza pentru prima data credite neperformante descrie o panta descendenta, iar fluxul net al numarului de firme care au primit finantare "a intrat in teritoriul pozitiv".

"Modelele interne ale BNR privind estimarea probabilitatii de nerambursare indica faptul ca necesarul de provizioane cel mai probabil va continua sa creasca, cu amplitudini diferite la nivelul institutiilor de credit, influentand negativ rentabilitatea activitatii bancare. Cresterea estimata a provizioanelor pentru anul 2012 (in situatia scenariului macroeconomic de baza) se situeaza insa semnificativ sub dinamica inregistrata in anul 2011. BNR va continua monitorizarea adecvarii nivelurilor provizioanelor constituite de banci, astfel incat acestea sa acopere riscurile asteptate", se arata in raport.

IMM-urile care au fost sprijinite de fondurile de garantare a creditelor au avut performante superioare in anul 2011, cu o rentabilitate a capitalurilor de 23,5%, fata de restul IMM-urilor, care au avut o rentabilitate de 7,7%. Acestea au avut totodata o rata a creditelor neperformante semnificativ mai mica decat media IMM-urilor, de 10,9% fata de 23,2%, ceea ce arata necesitatea folosirii pe o scara mai larga de catre banci a sprijinului oferit de fondurile de garantare a creditelor pentru IMM-urile eligibile.

In perioada ianuarie 2011 – august 2012, aproximativ 91% din incidentele de plati majore generate de companii au apartinut IMM-urilor, din care 52% au reprezentat microintreprinderi).

"O evolutie care trebuie monitorizata in continuare este accesul la finantare al IMM. In perioada decembrie 2010 – iunie 2012, IMM au primit finantari in crestere cu 4,9% ( +7,5% de la bancile rezidente), in timp ce la corporatii avansul a fost mai insemnat (8,2%), consecvent cu existenta unui canal de credit in economia romaneasca, a carui prezenta favorizeaza firmele de mari dimensiuni, cu dotari mai consistente cu active, relatii de durata mai indelungata cu creditorii si fluxuri de lichiditate semnificative. Numarul IMM cu credite a scazut in perioada decembrie 2008 – decembrie 2011 de la 91.000 la 76.000 in cazul bancilor rezidente, astfel ca ponderea IMM care isi finanteaza activitatea prin credite de la banci si IFN, autohtone sau straine, ramane relativ scazuta (aproximativ 21% din numarul IMM active113), o alternativa fiind constituirea de solduri precautionare in depozite bancare", se mai spune in raport.

In acelasi timp, importanta economica a IMM care apeleaza la credite financiare, interne sau externe, pentru finantarea activitatii se mentine ridicata, insa este in usoara scadere, contributia la VAB a companiilor nefinanciare diminuandu-se de la 33,8% in 2008 la 31,8% in 2011, in timp ce situatia salariatilor s-a modificat marginal (de la 34,4% in 2008 la 33,2% din numarul total al salariatilor companiilor nefinanciare in 2011).

Sectorul bancar romanesc continua totusi sa fie bine pozitionat pentru acoperirea riscurilor rezultate din creditarea companiilor, avand in vedere ca rata de adecvare a capitalului, de 14,7% in iunie 2012, se situeaza peste pragul reglementat, gradul de acoperire cu provizioane a riscurilor asteptate aferent sectorului companii este adecvat, de aproape 92% dupa primul semestru, iar valoarea colateralului solicitat acopera in general riscurile.