Ritmul de creştere consemnat de economia românească în ultimele trei luni ale anului trecut este însă inferior avansului înregistrat de Estonia (2,2%), Lituania (1,3%), Letonia şi Suedia (ambele cu 1,2%), Cipru (1,1%), Ungaria (1%), Cehia (0,9%), Bulgaria, Slovacia şi Slovenia (0,8%).

Finlanda, Danemarca şi Spania au înregistrat de asemenea o expansiune de 0,7% în trimestrul patru din 2018, comparativ cu precedentele trei luni.

Germania, cea mai mare economie europeană, a avut o creştere zero în trimestrul patru din 2018, comparativ cu precedentele trei luni, în timp ce Grecia şi Italia au înregistrat un declin de 0,1%. Nu sunt disponibile datele pentru Irlanda, Luxemburg şi Malta.

În ritm anual, în trimestrul patru din 2018, comparativ cu perioada similară din 2017, economia românească a înregistrat un avans de 4%, de aproape 4 ori mai mare decât media de 1,4% în Uniunea Europeană şi avansul de 1,1% în zona euro.

După ce, timp de mai multe trimestre, România a înregistrat cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană, în ultimul trimestru al anului trecut, avansul economiei româneşti a fost mai mic decât cel înregistrat de Letonia (5,6%), Ungaria (4,9%), Polonia (4,6%) şi Estonia (4,3%). Slovacia a înregistrat de asemenea o expansiune de 4% în trimestrul patru din 2018, comparativ cu perioada similară din 2017.

Toate statele care au raportat datele către Eurostat au înregistrat creştere economică în trimestrul patru din 2018, comparativ cu perioada similară din 2017, exceptând Italia, care a stagnat.

Creștere anuală de 4,1%

Produsul Intern Brut estimat pentru anul 2018 a fost de 940,477 miliarde de lei preţuri curente, în creştere - în termeni reali - cu 4,1% faţă de 2017, cel mai mult contribuind industria, cu o pondere de aproape 24% la formarea PIB.

Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), comparativ cu trimestrul III 2018, Produsul Intern Brut în trimestrul IV 2018 a fost, în termeni reali, mai mare cu 0,7%. Faţă de acelaşi trimestru din anul 2017, PIB a înregistrat o creştere cu 4,1% pe seria brută şi de 4,0% pe seria ajustată sezonier.

Din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal cheltuielii pentru consum final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 5,2%, contribuind cu 3,3% la creşterea PIB.

O contribuţie negativă la creşterea PIB au avut-o: formarea brută de capital fix, cu o contribuţie de -0,7%, consecinţă a reducerii cu 3,2% a volumului său; exportul net (-1,8%), consecinţă a creşterii cu 4,7% a volumului exporturilor de bunuri şi servicii, corelată cu o majorare mai mare a volumului importurilor de bunuri şi servicii, cu 8,6%.

Construcţiile au avut o contribuţie negativă la creşterea PIB (-0,3%), ca urmare a reducerii volumului lor de activitate cu 5,6%, precizează INS.

Potrivit sursei citate, seria ajustată sezonier a Produsului Intern Brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a revizuirii estimărilor pentru trimestrul IV 2018, nefiind înregistrate modificări faţă de varianta publicată în Comunicatul de presă nr. 41 din 14 februarie 2019.

"Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul IV 2018 a fost de 241,297 miliarde de lei preţuri curente, în creştere - în termeni reali - cu 0,7% faţă de trimestrul III 2018 şi cu 4,0% faţă de trimestrul IV 2017", se spune în comunicat.

Pe serie brută, Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul IV 2018 a fost de 280,791 miliarde de lei preţuri curente, în creştere - în termeni reali - cu 4,1% faţă de trimestrul IV 2017.

"La creşterea PIB, în anul 2018 faţă de anul 2017, au contribuit aproape toate ramurile economiei, contribuţii pozitive mai importante având următoarele ramuri: industria (+1,0%), cu o pondere de 23,7% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 4,1%; comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (+0,7%), cu o pondere de 18,3% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 3,9%; agricultura, silvicultura şi pescuitul (+0,4%), cu o pondere mai redusă la formarea PIB (4,4%), dar care au înregistrat o creştere semnificativă a volumului de activitate (9,9%)", se spune în comunicat.

De asemenea, la creşterea PIB au mai contribuit sectoarele: informaţii şi comunicaţii (+0,4%), cu o pondere de 5,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 7,0%; activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (+0,4%), cu o pondere de 7,3% la formarea PIB, al căror volum de activitate s-a majorat cu 5,7%; impozite nete pe produs (+1,0%), cu o pondere de 9,5% la formarea PIB, al căror volum de activitate s-a majorat cu 10,1%.

Comisia Europeană a arătat recent, în previziunile economice intermediare de iarnă, că boom-ul economic care a început în România în anul 2017 s-a temperat în 2018. Creşterea reală a Produsului Intern Brut s-a redus de la 7% în 2017 la un nivel estimat la 4% în 2018, preciza Executivul european.

În toamna lui 2018, FMI şi-a revizuit în jos estimările privind evoluţia economiei româneşti, atât în 2018, cât şi 2019, ca urmare a moderării stimulentelor care au stat la baza creşterii robuste înregistrate în 2017. Prognozele de creştere pentru România au scăzut la 4% în 2018, cu 1,1 puncte procentuale mai puţin decât estimările din primăvară, iar pentru 2019 FMI a indicat că România ar urma să înregistreze o creştere economică de 3,4%, cu 0,1 puncte procentuale mai puţin decât estima în aprilie.

"Economia României a înregistrat o creştere robustă de 6,9% în 2017 ca urmare a stimulentelor fiscale şi a cererii externe solide. Creşterea ar urma să încetinească până la 4% în 2018 şi să continue să se diminueze până la 3,4% în 2019, pe măsură ce stimulentele se vor modera", sublinia, în octombrie 2018, FMI.