"Am discutat şi cu băncile. Ne uităm la date. Sub nicio formă nu vrem să sugrumăm creşterea creditului şi nici creşterea economică. Sub nicio formă. Ne uităm la experienţa altor ţări", a răspuns Isărescu, citat de Agerpres.

Potrivit acestuia, măsura va fi gata în această vară, însă, cum "vara în România se prelungeşte", ar putea fi gata "prin septembrie".

"Şi acum citesc acuze la adresa Băncii Naţionale că atunci când în Europa nu se practicau măsuri macroprudenţiale, nu se practicau, în 2006 - 2007, free markets, free movement of capitals, nu exista nicio restricţie în ceea ce priveşte creditarea. Trebuia noi, Banca Naţională, care luptam din plin ca să intre România la 1 ianuarie 2007 în Uniunea Europeană, noi trebuia să introducem restricţie la creditare. Cam aşa e acuza. De ce nu s-au introdus restricţii la creditarea în franci elveţieni? Acum, când Europa are asemenea restricţii - se numesc norme prudenţiale, dar sunt tot un fel de restricţii de mişcări de capital, le-au dat altă denumire -, dar Europa e plină şi ţările vecine au introdus, acum numai faptul că discutăm aşa ceva, şi discutăm în mod rezonabil, să nu credeţi că îi strângem de gât pe unii sau pe alţii, deci vrem să le atragem atenţia prin aceste norme: 'Măi, atenţie până unde te pui robul băncii!', că aţi văzut că aceasta este ideea. 'Vreau şi eu o casă', ca şi cum ai vrea o bucată de ciocolată. 'Vreau şi eu o casă' şi ia un credit. 'Stai măi, o casă, e o casă, nu e chiar aşa un lucru de'... Ei, când discutăm, daţi drumul la ştiri din astea: Banca Naţională sugrumă creditul. Nu vrem nici cel puţin să-l temperăm. Vrem să-l ţinem în limite prudente şi asta e meseria noastră", a explicat guvernatorul BNR.

Mugur Isărescu a adăugat că a început discuţiile cu băncile şi că ''vorbeşte şi cu Guvernul şi cu opoziţia".

În altă ordine de idei, şeful BNR a afirmat că rezervele minime obligatorii trebuie reduse de la 8% la 2% dacă România vrea să intre în zona euro, aceştia fiind bani pentru creditare, iar eliberarea lor acum i-ar face să ajungă pe piaţa valutară şi s-ar deprecia cursul.

BNR: Crește riscul de nerambursare a împrumuturilor

Raportul asupra stabilităţii financiare, prezentat de BNR în luna iunie, evidențiază faptul că riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental este evaluat la un nivel ridicat, în special pe segmentul populaţiei.

"Deşi riscul de neplată nu s-a materializat în prezent, acesta reprezintă o vulnerabilitate ce se poate manifesta în contextul tendinţei mondiale de revenire a nivelurile ratelor de dobândă către tendinţele înregistrate istoric. Riscul de nerambursare a creditelor are mai multe faţete, fiind rezultanta unor factori legaţi de disciplina la plată în economie, adecvarea standardelor de creditare ale băncilor la momentul acordării împrumuturilor, proiectele legislative care au încurajat hazardul moral etc.", arată raportul.

Conform documentului, deşi rata creditelor neperformante a continuat evoluţia descendentă la nivelul sectorului populaţiei, această dinamică a fost determinată de un efect de bază important, generat de creşterea mai pronunţată a împrumuturilor, în timp ce volumul creditelor neperformante acordate acestui segment în monedă naţională a reintrat pe o pantă ascendentă, crescând cu 13% (martie 2018 faţă de martie 2017). Măsurile fiscale de limitare a deductibilităţii fiscale pentru bănci, ce influenţează continuarea procesului de rezoluţie a creditelor neperformante, coroborate cu modificarea tendinţei ratei de dobândă aferentă monedei naţionale, în contextul unui ciclu internaţional de creştere a dobânzilor şi de reducere a programelor de relaxare cantitativă, reprezintă principalii factori de influenţă.

Estimările BNR arată că probabilitatea de nerambursare pe un orizont de un an (martie 2018 - martie 2019) s-a reînscris pe un trend ascendent, majorându-se în medie cu valori între 0,25 puncte procentuale şi 0,8 puncte procentuale, în funcţie de tipul creditului sau al debitorului.

De asemenea, în document se menţionează că datoria totală a populaţiei a continuat să se majoreze pe parcursul anului 2017 în valori nominale, evoluţia acesteia fiind determinată, în principal, de creşterea importantă a creditului bancar ipotecar şi a celui de la IFN. Totodată, s-a remarcat şi dinamica ascendentă la nivelul creditului de consum acordat de bănci şi de instituţiile financiare nebancare. Majorarea creditului a fost în principal determinată de creşterea valorii mediane a unui împrumut, indiferent de destinaţia acestuia, numărul de credite contractate fiind chiar mai redus.

Conform BNR, în primele trei luni ale anului 2018 volumul creditelor neperformante s-a majorat (+0,8 la sută), iar până la finalul acestui an probabilitatea medie de nerambursare este prognozată să crească atât pe segmentul creditelor ipotecare, cât şi al celor de consum. Unul din principalii factori explicativi ai modelelor de estimare a probabilităţii de nerambursare este gradul de îndatorare a debitorilor. O eventuală creştere cu 10 puncte procentuale al DSTI ar conduce la o majorare a probabilităţii de nerambursare cu 6% în cazul creditului ipotecar şi cu 3% în cazul creditului de consum.

Potrivit BNR, o eventuală evoluţie nefavorabilă a veniturilor ar putea conduce la o creştere a îndatorării peste un nivel sustenabil în cazul debitorilor mai vulnerabili. În ceea ce priveşte costurile, în perioada martie 2017 - martie 2018, costul lunar pentru un credit ipotecar standard a înregistrat o majorare de aproximativ 108 lei, în timp ce în cazul unui împrumut standard de tip Prima Casă costul lunar a crescut cu 129 lei (în ambele cazuri creşterea în termeni relativi a fost de 15%). La nivelul creditului de consum, majorarea costului lunar a fost de 2%.