Rata anuală a inflaţiei a scăzut în aprilie la 1,2% în zona euro şi la 1,4% în Uniunea Europeană, de la 1,3% şi, respectiv, 1,5% în martie.

Cifra furnizată de Eurostat este similară cu estimările analiştilor şi rămâne departe de ţinta avută în vedere de Banca Centrală Europeană. Obiectivul ţintă al BCE este să menţină creşterea preţurilor în apropiere de 2%, nivel considerat benefic pentru activitatea economică.

Cele mai ridicate rate anuale ale inflaţiei din UE au fost înregistrate luna trecută în România (4,3%), Slovacia (3%) şi Estonia (2,9%), iar cele mai scăzute în Cipru (minus 0,3%) şi Irlanda (minus 0,1%).

Comparativ cu martie 2018, inflaţia anuală a scăzut în 12 state membre ale UE, a rămas stabilă într-un stat şi a crescut în alte 14 (inclusiv în România).

În cazul zonei euro, cel mai semnificativ impact asupra creşterii anuale a preţurilor l-au avut în aprilie alimentele, alcoolul şi ţigările (0,47 puncte procentuale), serviciile (0,45 puncte procentuale) şi energia (0,25 puncte procentuale).

Libocor, BRD: Cum explici unui copil care nu știe ce e focul că sunt periculoase chibriturile?

Românii nu înţeleg că acum pot cumpăra mai puţine decât acum un an, chiar dacă salariile lor au fost majorate, ceea ce îi va face ţinta perfectă pentru capcane populiste.

"Din păcate, şi îmi cer scuze dacă cineva se va simţi într-un fel sau altul, din păcate, din cauza nivelului de educaţie extrem de jos, oricum ai spune-o, oamenii nu vor înţelege. Motiv pentru care vor fi întotdeauna ţinta perfectă pentru o capcană populistă. Din păcate, oamenii nu pot să înţeleagă. Trebuie să înţeleagă o ţară întreagă, iar ţara înţelege că i-a crescut salariul cu 40% spre exemplu, de la 1.000 la 1.400 de lei, nu înţelege că acum cu 1.400 de lei nu mai este în măsură să cumpere aceleaşi bunuri şi servicii pe care le cumpăra acum un an cu o mie de lei", susţine Libocor, citat de Agerpres.

Potrivit acestuia, este ca şi cum i-ai explica unui copil că este periculos să se joace cu chibrituri, dar el nu ştie ce este focul.

"Dar ce să vezi? I-a crescut salariul. Asta înţelege ţara. Iar dacă îi explici altfel, eşti privit ca fiind snob. Dacă intri în zona tehnică, ţi se spune că e prea tehnic. Dacă cumva cobori jos, foarte jos, eşti tratat cu un zâmbet. Ei, îmi permit să fiu retoric într-un fel. Cum explici unui copil care nu ştie ce este focul că chibriturile sunt periculoase?", a mai spus oficialul BNR.

Libocor i-a îndemnat pe români să facă un calcul: câtă pâine cumpără acum cu salariul mărit şi câtă pâine cumpărau înainte să li se mărească salariul. Sau cum poate să-şi explice cineva că i-a crescut salariul fără să fi făcut ceva în plus, să fi produs o unitate de valoare în plus.

Bancherul le-a trimis guvernanţilor şi o avertizare: "Să aibă grijă, deoarece cu aceeaşi măsură cu care măsoară ei acum vor fi şi ei măsuraţi".

La rândul său, Adrian Vasilescu, consultant în cadrul BNR, prezent la conferinţă, a subliniat faptul că primii care ar trebui să înţeleagă fenomenul sunt cei care transmit, la rândul lor, mesaje către public.

"În primul rând, cred că trebuie să fie educaţi educatorii, adică cei care să ducă lucrurile mai departe, pentru că, dacă această lipsă de educaţie financiară o vedem la diferite niveluri foarte înalte, preşedinţi de companii, miniştri şi aşa mai departe, dacă ei nu înţeleg, vor duce lucrurile mai departe tot eronat", a susţinut Vasilescu.

Consilierul BNR a explicat cum se vede cel mai limpede faptul că în ţară rămâne o populaţie îmbătrânită, iar tinerii inventivi cu putere de muncă pleacă din ţară şi nu se mai întorc.

"Sper că majorarea salariilor va avea şi un efect benefic imediat, în condiţiile în care 3,5 milioane de locuitori au plecat din România. Şi au plecat oameni care sunt în stare să plece, adică cei mai inventivi, cei mai întreprinzători şi cei mai curajoşi. Şi-au luat viaţa în spate şi s-au dus în lume. Trebuie să fim atenţi, că noi îi aşteptăm înapoi, dar dacă ne uităm la statistici vedem că în 2007-2008 trimiteau câte 7-8 miliarde de euro în ţară, acum trimit sub 5 miliarde de euro. E limpede ce s-a întâmplat: ei s-au instalat acolo, şi-au luat copiii, i-au dat la şcoală acolo, şi-au făcut asigurări medicale şi atunci ce mai trimit acum este în primul rând rezultatul unui reflex şi grija pentru cei rămaşi aici, care nu vor veni niciodată cu ei, adică părinţi, bunici, bătrâni", a arătat reprezentantul BNR.

Vasilescu: Inflaţia mare cere o dobândă mare

Dobânda şi inflaţia sunt indicatori aflaţi în strânsă legătură, iar Banca Naţională a României (BNR) a învăţat să intervină psihologic în piaţă, cu efecte imediate asupra preţurilor, a declarat Adrian Vasilescu, consultant de strategie la Banca Naţională a României (BNR).

"Unele voci care critică BNR spun: ce bancă e asta, care ne-a dat inflaţie mare şi dobândă mare? Parlamentari, prezenţi încontinuu în dezbaterile televizate, pun mereu această întrebare. Dar dobânda şi inflaţia sunt surori siameze. Practic, inflaţia mare cere o dobândă mare. Altă critică: BNR ne face această inflaţie de bună înţelegere cu Guvernul - am citit în ştirile de ieri. Cum s-au înţeles ei? Guvernul să se facă că presează BNR că nu face şi nu drege, iar BNR să facă o inflaţie mare ca să mănânce din creşterea de salarii, pentru că Guvernul nu mai are bani. Aberaţie mai mare ca asta nu există", a susţinut Vasilescu, citat de Agerpres.

El a explicat ce face practic BNR în aceste condiţii. "După fiecare şoc, pentru că aici este ca în chirurgie: nu faci o operaţie în timpul crizei, la fel şi aici, o intervenţie pe şoc, pe preţuri care explodează la energie electrică, la energie termică, la combustibil, la gaze, orice intervenţie este inutilă. Aştepţi să treacă şocul şi vin două luni în care ai coborât inflaţia. Şi vine iar un şoc şi iar nu intervii în şoc sau dacă intervii trebuie să fii sigur că intervenţia poate să cadă bine", a arătat oficialul BNR.

Potrivit acestuia, experienţa arată că politica monetară a băncii centrale are efect asupra preţurilor, dar cu o întârziere de patru-cinci luni, chiar şi mai lungă.

"Însă BNR a mai învăţat ceva, pe cursul de schimb. De multe ori, pentru a aduce cursul de schimb în limite normale, nu trebuie să umble la rezerve, să scoată sute de milioane de euro şi să intervină pe piaţă. Intervii cu un efect psihologic. De foarte multe ori, intervenţiile pe piaţa valutară ale BNR sunt doar un zornăit de rezervă, care arată pieţei că BNR este gata să intervină. Acesta este efectul psihologic. Din faptul că politica monetară acţionează cu întârziere, efectele se produc cu întârziere. Dar efectul psihologic se produce imediat, iar toate aceste căderi de preţuri după şocurile respective sunt rezultatul unor efecte psihologice ale intervenţiei BNR", a explicat consilierul BNR.

El a arătat că, spre deosebire de Fed sau de Banca Centrală Europeană, care au dus dobânzile spre zero, BNR a anticipat climatul inflaţionist şi a păstrat dobânda de 1,75% timp de câţiva ani, până în ianuarie 2018.

"Au urmat în foarte scurt timp cinci măriri de dobândă, acum aşteptăm - după şocul din aprilie, deja suntem în mai. Ştim că avem dobândă de 2,5%, dar nu ştim cum va fi inflaţia în mai şi iunie şi să sperăm că nu vom avea în iulie un nou şoc cu care să începem un nou trimestru", a subliniat Vasilescu.