"Titlurile de stat romanesti au avut randamente in scadere de la inceputul anului pe toate maturitatile, pana inainte de votul pro Brexit. Dupa ziua votului (23 iunie - n.r.), 4 - 5 zile, toate pietele de obligatiuni au avut o corectie usoara in sus, inclusiv in Polonia, Cehia sau Ungaria. Si obligatiunile romanesti au avut o evolutie crescatoare a randamentelor de 10 - 15 puncte de baza (0,1 - 0,15 puncte procentuale)", a explicat Jiru, citat de Agerpres.

In opinia sa, evolutia randamentelor obligatiunilor romanesti, dar si a celor de referinta, a fost determinata, indiscutabil, de politicile bancilor centrale.

Astfel, potrivit secretarului de stat, cresterea randamentelor ar fi avut loc oricum in perioada respectiva, si fara evenimentul Brexit, pentru ca aceea este o perioada in care "lichiditatile se reaseaza pe regiuni".

Pentru a exemplifica, Jiru a mentionat evolutia randamentelor la obligatiunile romanesti pe 11 ani care se situau la 4% inainte de Brexit, au crescut cu 10 - 15 puncte de baza dupa ziua votului, iar acum se plaseaza la 3,15% pe an, ceea ce reprezinta o scadere de aproape 25% (85 de puncte de baza) fata de nivelul ante-Brexit.

"Inregistram cea mai mare scadere a randamentelor comparativ cu Ungaria si Polonia", a mai spus reprezentantul MFP.

El a adaugat ca apetitul investitorilor pentru titlurile romanesti se mentine, avand in vedere ca licitatia MFP de joi a fost plasata la un randament in scadere fata de cea anterioara.

Referitor la evolutia Bursei de Valori Bucuresti, Enache Jiru a precizat ca aceasta a inregistrat cresteri dupa Brexit, iar indicele BET, care arata evolutia celor mai lichide 10 actiuni, se mentine la un avans de 8,77% fata de 22 iunie (ziua anterioara votului), evolutie care caracterizeaza si pietele din regiune.