Oprescu sustine ca s-a rugat de fiecare guvern din ultimii ani, incepand cu cel condus de Emil Boc si terminand cu cel actual, al lui Victor Ponta, sa-l ajute sa modifice un proiect de lege care sa-i permita sa intre pe proprietatile private, vizate de riscul producerii unei catastrofe in caz de cutremur.

Primarul general spune ca de fiecare data i s-a promis sustinere si a avut parte de vorbe bune, insa doar atat.

"Le-am aratat proiectul modificat de lege care sa-mi permita sa intru in proprietatile private, mai ales in cele care sunt pericol public pentru cei din bloc si pentru cei din jurul lor, fiidca la un cutremur mai mic se pot darama, si am luat guvernele pe rand. Trei ani, patru ani, Guvernul Boc, cateva luni am apucat sa-i spun si primului ministru de atunci, domnul Ungureanu, dupa aceea a urmat domnul prim ministru Ponta. Deschidere totala, facem, mergeti la Camera Deputatilor. Am prezentat la Camera Deputatilor toate aceste propuneri, m-au asigurat ca absolut e in regula si a ramas... ca in tren" , a declarat Sorin Oprescu la Pro TV.

In plus fata de aceasta situatie, mai exista si incapatanarea anumitor bucuresteni, care refuza sa permita autoritatilor locale sa inceapa lucrarile de consolidare - punand astfel in pericol si viata altor locuitori.

"Nu va relatez decat pe scurt o discutie cu o doamna invatatoare, verde la minte, blocul Adriatica, blocul din Piata Unirii, unde a fost Podul Calicilor, Calea Victoriei care se termina. Eu personal m-am dus, nu i-am crezut pe ai mei. Doamna...Ixulescu, va rog respectuos, haideti doamna, ca uitati, avem locuinta de necesitate, va mutam. Unde ma muti dragul meu? Vizavi doamna. Uitati, se vad aici... Nu vreau dragul meu, vreau sa mor asa, acasa!", a povestit primarul general al Capitalei.

Potrivit unui raport al Curtii de Conturi, programul de consolidari imobile a fost derulat extrem de lent si in municipiul Bucuresti, unde pana la sfartitul anului 2013 au fost finalizate doar 16 imobile (8,4% din cele 190 expertizate tehnic si incadrate in clasa de risc seismic I-pericol public).

Raportul releva faptul ca autoritatile cu atributii au lucrat foarte incet si nu au utilizat nici macar bugetul pus la dispozitie pentru lucrari de consolidare, anual ramanand neutilizate aproximativ 30% din sumele alocate din bugetul de stat cu aceasta destinatie.

Desi nu au utilizat intregul bugetul pus la dispozitie, suma reprezentand contravaloarea lucrarilor de consolidare a fost insa modificata in toate cazurile, in final ajungandu-se la o majorare de peste 40% fata de valoarea initiala.

"In consecinta, in conditiile mentinerii ritmului de derulare a Programului de 1,2 imobile/an, acesta va fi finalizat in aproximativ 154 de ani", este concluzia rezultata in urma evaluarii situatiei actuale.

Potrivit datelor oficiale, numai in Capitala sunt 112 cladiri inscrise in clasa I de risc seismic, care prezinta pericol public, construite intre 1900 si 1950, corespunzand constructiilor cu risc ridicat de prabusire la cutremure, si alte 260 imobile, dintre care aproape 60 construite in intervalul 1824-1898. Dintre acestea, doar aproximativ 30 de imobile au fost consolidate incepand cu 1990.

Cutremurul din 4 martie 1977 a avut o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter si a generat pierderi de peste 2 miliarde de dolari, respectiv 5% din Produsul Intern Brut al Romaniei din acel an, potrivit datelor Bancii Mondiale.

Din totalul pierderilor, peste 50% au fost la locuinte, in Bucuresti fiind 90% din victime si 70% din pierderi. Seismul a provocat decesul unui numar de 1.570 de persoane, la care s-au adaugat 11.300 raniti, cauza principala fiind prabusirea a 28 de cladiri inalte.