Comisia Europeană a decis să trimită României o scrisoare de punere în întârziere pentru nepunerea corectă în aplicare a anumitor cerinţe prevăzute de Directiva privind gazele naturale (Directiva 2009/73/CE) şi de Regulamentul privind siguranţa furnizării de gaze (Regulamentul UE 2017/1938), informează un comunicat de presă al Executivului comunitar.

Aceste instrumente vizează asigurarea competitivităţii pe pieţele gazelor din UE, garantând în acelaşi timp aprovizionarea în condiţii de securitate a gospodăriilor şi a altor clienţi care necesită o protecţie specială.

"În urma analizării măsurilor legislative adoptate de România în decembrie 2018, Comisia a constatat că sistemul preţurilor angro reglementate nou introduse pe piaţa gazelor din România este contrar cerinţelor juridice ale UE. De asemenea, Comisia consideră că aceste măsuri nu sunt adecvate pentru atingerea în mod sustenabil a obiectivului de a proteja consumatorii casnici împotriva creşterilor excesive de preţ", susţine Executivul comunitar.

Ministerul Energiei: Aşteptăm comunicarea oficială a CE

Ministerul Energiei aşteaptă comunicarea oficială a Comisiei Europene privind elementele semnalate de Executivul comunitar în sectorul gazelor, pentru a începe dialogul, au declarat reprezentanţii ministerului, pentru Agerpres.

"Ministerul Energiei aşteaptă comunicarea oficială a documentului din partea Comisiei Europene pentru a analiza elementele semnalate de CE şi pentru a începe dialogul specific în astfel de proceduri", au spus oficialii instituţiei.

Sancționarea României în legătură cu plafonarea prețului gazelor a fost anticipată de reprezentanții Deloitte, care declarau luna trecută că România riscă să fie investigată de Comisia Europeană cu privire la faptul că încalcă directiva gazelor şi ar putea acorda ajutoare de stat ilegale consumatorilor industriali, prin prevederile OUG 114/2018.

"Există un risc de ajutor de stat ilegal pentru plafonarea preţului la care consumatorii industriali achiziţionează gazele. Există riscul ca unele companii similare din alte ţări să facă plângeri şi să existe o investigaţie în acest sens", a arătat Sorin Elisei, expert în cadrul Deloitte, citat de Agerpres.

Potrivit acestuia, Asociaţia Producătorilor de Îngrăşăminte chimice din Europa a avut recent o poziţie de acest gen cu privire la unele state unde preţul gazelor este semnificativ mai mic sau stabilit local.

"Nu ştiu cum a fost stabilit acest preţ de 68 de lei pe MWh, dar este semnificativ mai mic decât cotaţiile regionale", a arătat expertul Deloitte.

Elisei a precizat că şi furnizorii de gaze sunt avantajaţi, întrucât pot achiziţiona gaze la preţ mic, plafonat, de la producători, dar pot vinde mai departe la orice preţ.

Guvernul de la Bucureşti a decis în luna decembrie 2018, prin Ordonanţa de Urgenţă privind măsurile fiscal-bugetare, plafonarea la 68 de lei/MWh a preţului la gaze pentru următorii trei ani pentru toţi consumatorii casnici. Pentru consumatorii industriali preţul va fi, de asemenea, plafonat însă va fi un mix între preţul de 68 de lei pentru consumatorii industriali, preţul de import şi costul de înmagazinare.

Consilierul pe probleme economice al premierului, Darius Vâlcov, a precizat atunci că decizia privind plafonarea preţului la gazele naturale nu contravine regulilor europene iar Legea concurenţei chiar recomandă acest lucru pentru că în România este o situaţie de oligopol, în special în domeniul gazelor.