Potrivit analizei, citate de News.ro, numărul companiilor dizolvate a crescut cu 35% în primele şapte luni, iar cel al firmelor noi a scăzut cu 13%, semn că apetitul pentru afaceri este în scădere.

Totodată, blocajul financiar, instabilitatea politică şi accesul tot mai scump la finanţare sunt principalele argumente care fac ca economia românească să funcţioneze precum o maşină cu frâna de mână trasă.

”Potrivit datelor oficiale, cele mai riscante trei sectoare din economie, din acest punct de vedere, sunt comerţul (2.812 insolvenţe în 2017), construcţiile (1.324) şi industria prelucrătoare (1.089). La polul opus se află sănătatea & asistenţa socială (28), învăţământul (35) şi industria extractivă (39)”, arată analiza.

Potrivit analiştilor de la KeysFin, la prima vedere, business-ul românesc e pe plus, consumul e la cote maxime, salariile cresc, ”se construieşte la foc continuu”, însă în aceeaşi măsură apar şi tot mai multe semnale îngrijorătoare.

Dincolo de evoluţia inflaţiei şi acutizarea crizei de pe piaţa forţei de muncă, un alt semnal de îngrijorare este legat de scăderea apetitului pentru business.

"Sunt presiuni tot mai mari pe lanţul economic. Creşterea preţurilor şi a costurilor de finanţare, incertitudinea economică, sunt elemente în prim-plan şi au efecte directe în mediul de afaceri local. Apetitul investiţional tinde să se tempereze pe fondul înrăutăţirii condiţiilor economice în unele domenii importante, inclusiv în comerţ şi servicii”, afirmă analiştii de la KeysFin.

Chiar dacă lichiditatea curentă (active circulante/datorii curente) a crescut in medie cu 50% în 2017 faţă de 2013, respectiv cu 38% faţă de 2016, există în continuare sectoare în care plăţile se fac cu foarte mare dificultate.

"După un an 2017 în care mulţi indicatori statistici au stat în zona pozitivă, de la numărul de înfiinţări de firme (136.699 faţă de 105.982 în 2016) la radieri (82.295 faţă de 109.133 în 2016), în acest an ne aflăm pe o pantă descendentă, pe fondul lipsei de predictibilitate, a creşterii economiei subterane şi mai ales a acutizării blocajului financiar, cu efecte directe în dezvoltarea afacerilor pe orizontală”, spun experţii.

Potrivit KeysFin, evoluţia trebuie pusă în legătură directă cu scăderea gradului de încredere al consumatorilor.

"Deşi salariile au crescut, mai ales în sectorul de stat, într-o măsură si mai mare au evoluat cheltuielile, de la costurile de finanţare - ratele la credite, la cele alimentare, pentru utilităţi etc., iar acest fenomen s-a transpus în scăderea apetitului de consum, cu efecte directe în evoluţia afacerilor companiilor”, au mai explicat aceştia.

În activităţile profesionale, de exemplu, perioada medie de încasare a creanţelor a ajuns la 223 de zile, iar cea de plată se situează la 238 de zile.

În construcţii, situaţia este şi mai dificilă. Plăţile se fac, în medie, la 422 de zile, iar încasările la 195 de zile. În topul celor mai riscante sectoare, din acest punct de vedere, se mai află agricultura, industria extractivă şi energia electrică & gaze.

În industria prelucrătoare, plăţile se fac în medie la 150 de zile, iar încasările la 80 de zile, iar în comerţ la 113 zile în cazul plăţii datoriilor şi la 59 de zile în cazul încasării facturilor.

Privind pe ansamblul ultimilor cinci ani, din 2013 şi până în prezent, comerţul continuă să reprezinte cel mai riscant domeniu în ceea ce priveşte întârzierile la plată. De notat că în acest sector activează şi cele mai multe companii, aproape 200.000, acestea înregistrând anul trecut o cifră de afaceri de peste 110 miliarde euro.