A doua economie a zonei euro a inregistrat un declin de 0,1 in perioada aprilie - iunie 2016, comparativ cu primul trimestru din acest an, cand a crescut cu 0,7%. In estimarea preliminara din iulie, Insee anuntase o crestere zero a PIB-ului Frantei in trimestrul doi din 2016.

Cheltuielile de consum, in mod traditional motorul de crestere al economiei, au scazut cu 0,1% in perioada aprilie - iunie 2016, comparativ cu un avans de 1,2% in primele trei luni din 2016, pe fondul protestelor violente de strada si a grevelor. Si investitiile companiilor au scazut in perioada aprilie - iunie 2016, dupa ce in precedentele trimestre s-au inregistrat cresteri.

Datele dezamagitoare privind scaderea economiei vin dupa ce marti Guvernul francez a promis ca va aduce deficitul bugetar in limitele Tratatului de la Maastricht - 3% din PIB - in 2017, anul in care in Franta vor avea loc alegeri prezidentiale, in pofida noilor cheltuieli si reduceri de impozite anuntate de Executivul de la Paris.

Potrivit cadrului bugetar prezentat marti de ministrul francez de Finante, in 2017 deficitul consolidat va fi adus la 2,7% din Produsul Intern Brut, de la 3,3% din PIB in acest an, respectand pentru prima data dupa 2007 limitele Tratatului de la Maastrich.

"In acest cincinal, am permis Frantei sa iasa de sub procedura de deficit excesiv si sa stearga deficitele acumulate dupa 2008", a declarat ministrul Economiei si Finantelor, Michel Sapin. Acesta a subliniat ca deficitul va fi redus in pofida cheltuielilor suplimentare anuntate in primavara de presedintele Francois Hollande, ca urmare a majorarii veniturilor din taxe dar si a reducerii costurilor cu imprumuturile.

Franta a obtinut deja doua amanari de doi ani, in 2013 si 2015, pentru a-si aduce deficitul sub pragul de 3% din PIB. Comisia Europeana a exclus inca de la inceputul lunii septembrie acordarea unei noi amanari pentru Franta.

Pactul de stabilitate impune statele membre anumite plafoane privind datoria si deficitul public, a caror incalcare risca sa atraga sanctiuni.