Aderarea la Uniunea Europeana a fost votata de 66% dintre alegatori, potrivit rezultatelor anuntate dupa numararea voturilor din 99% dintre cele 6.750 de sectii de votare deschise, a anuntat Comisia Electorala.

De acum, Tratatul de Aderare pe care Croatia l-a semnat in decembrie urmeaza sa fie ratificat de fiecare dintre cele 27 de state membre UE in vederea aprobarii integrarii sale in blocul european, prevazuta pentru 1 iulie 2013. Dupa Slovenia in 2004, Croatia va fi a doua dintre cele sase foste republici iugoslave care adera la UE, o perspectiva oferita tuturor tarilor din Balcanii de Vest.

La Bruxelles, presedintii UE si Comisiei Europene, Herman Van Rompuy si Jose Manuel Barroso, au salutat rezultatul scrutinului si au declarat intr-un comunicat comun ca decizia croatilor va aduce "noi oportunitati si va consolida stabilitatea si prosperitatea natiunii lor".

De la Belgrad, ale carui relatii cu Croatia s-au ameliorat treptat, presedintele sarb Boris Tadici a fost printre primii care au felicitat Zagrebul, cu gandul la ambitiile europene ale tarii sale, care asteapta un raspuns la cererea sa de a primi statutul de tara candidata la aderare.

Rata de participare a fost de 43,58%, cu mult mai mica decat cea inregistrata la alegerile legislative din decembrie, potrivit Comisiei Electorale. Bucuros de rezultatul votului, premierul social-demcorat Zoran Milanovici a deplans rata de participare redusa, apreciind ca este, partial, un "mesaj" pentru Guvernul sau - instalat in urma cu o luna - din partea populatiei care sufera din cauza situatiei economice dificile a tarii.

Inaintea scrutinului, liderii politici croati au subliniat ca votul in favoarea integrarii in UE este decizia cea mai importanta de la independenta obtinuta cu pretul unui razboi (1991-995) cu rebelii sarbi sustinuti de Belgrad, soldat cu 20.000 de morti.

Duminica, cel mai mare cotidian local, Vecernji List, titra: "Ziua deciziei: Europa sau Balcanii", o aluzie la instabilitatea cunoscuta din aceasta regiune, marcata de conflicte sangeroase in anii '90, dupa destramarea Iugoslaviei.

Entuziasmul proeuropean, de 80% in sondaje in 2003, s-a estompat de-a lungul negocierilor (2005-2011) din cauza criteriilor dure fixate de Bruxelles, a carui intransigenta a fost adeseori perceputa ca un santaj, dar mai ales din cauza crizei economice care afecteaza UE.

Euroscepticii denunta "pierderea suveranitatii" acestei tari mici cu 4,2 milioane de locuitori. Dupa anuntarea rezultatelor, Zeljko Sacici, presedintele unui partid ultranationalist, a calificat rezultatul referendumului drept o "infrangere pentru libertatea si independenta Croatiei".