Imediat după anunțul bancii centrale de la Londra, lira sterlină s-a depreciat cu 0,76%, până la 1,1063 euro, nivel minim al ultimelor nouă luni.

Creşterea slabă a salariilor, precum şi creşterea inflaţiei au dus la o slăbire a puterii de cumpărare a consumatorilor, cu efecte directe asupra creşterii economice.

Guvernatorul Băncii Angliei, Mark Carney, a avertizat că incertitudinea creată de Brexit a început deja să-și arate efectele în economie.

“Este evident din discuțiile pe care le avem cu oameni de afaceri din țară că incetitudinile legate de relația pe care Marea Britanie o va avea cu UE după Brexit cântăresc greu în luarea unor decizii de business”, a spus guvernatorul.

Carney a precizat că investițiile au fost mai puține decât era de așteptat “într-o lume foarte puternică” și consecințele acestui lucru au inceput să se vadă: “Limita de viteză a economiei a scazut.” Guvernatorul Bancii Angliei a mai spus că se așteaptă ca investițiile în afaceri să crească de la nivelurile scăzute din prezent, dar că vor ramâne la minime istorice.

Esistă un element de incertitudine produs de Brexit care afecteaza și salariile. Unele firme, din ce în ce mai multe firme, nu sunt dispuse să majoreze salariile pentru că nu este clar în acest moment dacă vor mai avea acces pe piața unică europeană peste câțiva ani”, a adăugat Carney.

Banca centrală a votat, joi, şi pentru păstrarea dobânzilor de politică monetară la 0,25%, valoare neschimbată din august anul trecut.

Economiştii consideră că o majorare a dobânzii se va face spre finalul anului, iar unii reprezentanţi au Băncii Angliei au creat aşteptări în acest sens. Andrew Haldane, membru în Comitetul de Politică Monetară a spus că o creştere “prudentă” este posibilă în a doua parte a anului.

Banca centrală a anunţat, totodată, că deprecierea lirei sterline cu 18%, din noiembrie 2015 şi până în prezent, a dus la creșterea preţurilor importurilor, ceea ce face şi mai scumpă viaţa pentru britanici.

Citește și: Brexitul schimbă harta Europei. Două țări s-ar putea reunifica

Preţurile la produsele de bază cum ar fi unt şi carne sau la componentele de software pentru computer au crescut semnificativ, odată cu deprecierea monedei naţionale.

Banca a mai anunţat şi că britanicii au cheltuit mai puţin pe maşini, articole pentru casă şi pe electrocasnice. Totodată, tranzacţiile pe piaţă imobiliară au încetinit, iar analiştii se aşteaptă la ce este mai rău, în condiţiile în care încrederea consumatorilor este în cădere de câteva luni.

Banca Angliei mai estimează o creştere a salariilor cu 2% în acest an şi un anvans al inflaţiei de 2,6%. Diferenţa dintre creşterea salariilor şi cea a inflaţiei va fi acoperită din împrumuturi, ceea ce ridică îngrijorări legate de îndatorarea populaţiei.

Luna trecută, Oficiul de Statistică de la Londra confirma aşteptările analistilor şi anunţa că economia britanică a crescut cu doar 0,3% în trimestrul al doilea, pe fondul incertitudinilor create de ieşirea ţării din UE, tendinţa care se va menţine până la finalul anului.

O serie de analişti merg mai departe, sugerând că este posibil că economia Marii Britanii să între în recesiune, ca urmare a ieşirii din UE. În primul trimestru, autorităţile anunţau că economia britanică a înregistrat cea mai scăzută creştere dintre toate ţările europene, de numai 0,2%.

Azad Zangana, senior economist la Schroders, declara, luna trecută, că datele indică faptul că populaţia a început să se împrumute masiv sau să cheltuiască economiile făcute până acum pentru a-şi acoperi cheltuielile.

“Acest model nu este sustenabil pe termen mediu şi va duce la o încetinire şi mai mare în cee ace priveşte consumul. Iar acest lucru creşte semnificativ riscul de a intră în recesiune”, a explicat Zangana.

Primele semne ale recesiunii au început deja să apară. Britanicii economisesc cele mai mici sume din ultimii 50 de ani şi împrumuturile au atins cifre record. Salariile stagnează, iar încrederea consumatorilor se prăbuşeşte.

Analiştii sunt atenţi la toate aceste evoluţii, pe măsură ce Londra şi Bruxelles-ul au demarat discuţiile legate de ieşirea Regatului din UE, pentru a vedea cum vor fi afectate afacerile şi încrederea populaţiei de deciziile care vor fi luate pe parcursul negocierilor.

Liderii din marile corporaţii sunt cei mai pesimişti, susţinând că cel mai probabil Marea Britanie va ieşi din UE fără o înţelegere comercială, ceea ce va ridică alte bariere lângă cele existente deja. Şi chiar şi în cazul unui acord între cele două părţi, exitul va fi dificil pentru mediul de afaceri care va avea nevoie de o perioada de adaptare la noile condiţii.