Stoinev a afirmat in fata jurnalistilor ca Bulgaria va respecta deciziile Comisiei Europene, dar va solicita crearea unui mecanism financiar pentru tarile afectate negativ de acestea.

El a sugerat ca implementarea conductei South Stream ar putea fi oprita in cazul unei victorii a Partidului Popular European in alegerile pentru Parlamentul European, el adaugand ca acest fapt ar provoca Bulgariei pierderea unor investitii de ordinul milioanelor de euro, a mii de locuri de munca, precum si securitatea aprovizionarii cu gaze.

Stoinev a descris South Stream ca un proiect de importanta strategica, benefic din punct de vedere economic si care ar crea mai multe mii de locuri de munca in cea mai saraca regiune a tarii.

Ministrul a aratat ca proiectul South Strem este un factor major de stimulare a cresterii economice in 2014, urmand sa fie create 5.000 de noi locuri de munca.

La inceputul lunii aprilie, Parlamentul din Bulgaria a aprobat modificarea legii energiei astfel incat statutul gazoductului South Stream a fost schimbat in cel de interconector de retea, fapt ce permite ca acesta sa iasa de sub incidenta legislatiei Uniunii Europene.

Aceste modificari aduse legii energiei elimina obligativitatea ca Bulgaria sa ofere accesul unor terte parti la tronsonul South Stream de pe teritoriul sau si scot segmentul de gazoduct de sub incidenta reglementarilor reunite in asa-numitul "Third Energy Package".

Aprobarea amendamentelor a avut loc in pofida unei scrisori din partea comisarului Gunther Oettinger, care a cerut explicatii in legatura cu intentiile Bulgariei fata de statutul juridic al South Stream.

Tarile participante la proiectul South Stream au convenit in 2013 sa fie reprezentate de Comisia Europeana la negocierile cu Gazprom, astfel incat CE va avea ultimul cuvant de spus in discutii.

In decembrie 2013, Comisia a cerut tarilor participante la proiectul South Stream, inclusiv Bulgariei, sa renegocieze acordurile bilaterale cu Rusia, astfel incat sa respecte legislatia comunitara.

South Stream va livra gaze naturale rusesti catre Austria, tranzitand Marea Neagra, Bulgaria, Serbia si Ungaria. Actionarii South Stream sunt Gazprom (50%), grupul italian Eni (20%), Wintershall Holding din Germania si EDF din Franta (15% fiecare). Italia este unul dintre principalii clienti ai gazelor rusesti, importand anul trecut de la Gazprom 15,1 miliarde metri cubi de gaze, usor peste consumul anual al Romaniei.

Pentru Gazprom, proiectul South Stream are rolul de a diversifica rutele de export catre Europa. In prezent, cea mai mare parte din gazul rusesc vandut in Europa trece prin Ucraina.

Disputele dintre Kiev si Moscova privind pretul gazelor si tarifele de transport au afectat de mai multe ori livrarile de gaze catre Europa, cel mai recent la inceputul anului 2009. Tensiunile s-au amplificat intre timp, in urma schimbarii regimului de la Kiev si a anexarii Crimeei de catre Rusia.

Ministrul bulgar de Externe, Kristian Vigenin, considera ca este posibil ca Bulgaria sa fie afectata de o noua criza a gazelor, chiar daca nu exista un pericol imediat de blocare a livrarilor.

El a explicat joi ca problema va fi declansata de majorarea pretului gazelor si de noul sistem de plati pe care Rusia intentioneaza sa il impuna Ucrainei.

Vigenin, citat de mediapool.bg, a sugerat ca situatia ar putea conduce la blocarea livrarilor de gaze rusesti Ucrainei si o repetare a evenimentelor din 2009, cand Ucraina a reactionat prin oprirea tranzitului de gaze.

In aceste conditii, Vigenin a subliniat la randul sau necesitatea implementarii proiectului South Stream.

"Nu trebuie sa devenim ostaticii instabilitatii economice, politice si financiare a tarilor de tranzit", a afirmat Vigenin, adaugand ca Ucraina trebuie sa devina o tara stabila, dar ca lipsa actuala de securitate va dura probabil ceva timp.

Ministrul a mai spus ca nu crede ca Uniunea Europeana va impune sanctiuni economice Rusiei, cu exceptia cazului in care trupele rusesti vot invada Ucraina. Vigenin a adaugat ca mare parte a tarilor europene au o atitudine similara in aceasta privinta.