De asemenea, Banca Mondială se aşteapă ca regiunea Balcanilor de Vest (care cuprinde Serbia, Muntenegru, Macedonia, Albania, Bosnia-Herţegovina şi Kosovo) să înregistreze o creştere de 3,5% în 2019, mai puţin decât avansul de 3,6% preconizat într-un raport publicat în luna noiembrie a anului trecut.

Instituţia financiară internaţională a identificat protecţionismul comercial, normalizarea dobânzilor la nivel global, potenţialul redus de creştere şi incertitudinile cu privire la politicile interne, drept principalele riscuri la adresa prognozelor sale.

"Aceste riscuri pot fi temperate prin raţionalizarea cheltuielilor pentru constituirea spaţiului fiscal necesar în vederea unor reforme care să crească potenţialul de creştere precum şi printr-o abordare mai strategică în vederea stimulării competitvităţii", a subliniat Banca Mondială.

Înainte de criza financiară globală din 2008, statele din Balcanii de Vest au fost inundate cu capital ieftin, ceea ce a alimentat o creştere economică de 5-7% pe an. În ultimii ani însă Fondul Monetar Internaţional şi alte organizaţii internaţionale au recomandat celor şase state din Balcanii de Vest să îşi restructureze sectoarele publice, să reformeze sistemele de pensii şi să privatizeze companiile de stat pentru a răspunde la creşterea deficitelor bugetare şi a şomajului.

Banca Mondială atrage atenţia că deşi rata şomajului a scăzut anul trecut în majoritatea statelor din Balcanii de Vest, ea variază totuşi între 13,5% în Serbia şi 30,4% în Kosovo. "Peste 80% din noile locuri de muncă au fost în servicii, în principal în retail şi comerţul angro, sprijinite de creşterea consumului", a informat Banca Mondială.

Pe de altă parte, doar Serbia şi Bosnia-Herţegovina au înregistrat excedente bugetare în 2017, iar restul statelor din Balcanii de Vest au continuat să înregistreze deficite, din cauza majorării cheltuielilor şi a subvenţiilor sociale prost ţintite. Pentru a remedia această situaţie, Albania, Muntenegru şi Kosovo vor să relanseze investiţii de capital care stimulează creşterea economică.

"Investiţiile publice atente şi managementul bugetar va ajuta la minimizarea riscurilor fiscale asociate cu aceste investiţii", se arată în raportul Băncii Mondiale.

Ce șanse reale au țările din Balcani să intre în UE

Şase ţări din Balcani - Macedonia, Serbia, Albania, Muntenegru, Bosnia şi Kosovo - aspiră să adere la Uniunea Europeană, însă Bruxellesul a avertizat că drumul care trebuie parcurs rămâne unul lung.

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, aflat în turneu în Balcani la începutul anului, a reiterat strategia pentru regiune dezvăluită la începutul lunii februarie: "Uşa UE este deschisă noilor aderări însă numai atunci când fiecare ţară va îndeplini criteriile" de aderare.

Criterii care răspund "nevoii de reforme fundamentale", în ceea ce priveşte statul de drept şi lupta împotriva corupţiei, stabilirea unor "relaţii de bună vecinătate", precum şi rezolvarea litigiilor frontaliere, o moştenire a conflictelor din 1990 din fosta Iugoslavie.

Locuitorii din Balcani consideră adesea UE ca o promisiune de prosperitate necunoscută lor. Numai în 2018, potrivit Comisiei Europene, este prevăzut un ajutor de preaderare de circa 1,07 miliarde de euro, în plus faţă de cele 9 miliarde de euro acordate între 2007 şi 2017. Mai mult, companii europene au investit 10 miliarde de euro în ultimii cinci ani.

Serbia, cea mai mare ţară din Balcanii Occidentali, şi Muntenegru sunt considerate cele mai avansate pe calea aderării la UE, cu negocieri deschise şi chiar un termen de aderare preconizat până în 2025. Preşedintele sârb de centru-dreapta, Aleksandar Vucic, vede în această dată o sursă "de motivaţie foarte importantă pentru cetăţenii săi".

Vucic i-a avertizat însă pe cetăţenii sârbi, mulţi dintre ei încă ataşaţi de alianţa istorică cu Moscova, că "trebuie luate decizii dificile" cu privire la Kosovo, a cărui independenţă Belgradul nu o recunoaşte.

În Muntenegru, Mişcarea Europeană, un grup de presiune pro-UE, a estimat "descurajator" faptul că Bruxellesul consideră termenul de 2025 o perspectivă "extrem de ambiţioasă". Şi, încă o dată, Jean-Claude Juncker a avertizat că este vorba despre o "dată estimativă, o dată de încurajare".

Aderarea la UE, soluția cea mai bună de a pune capăt tensiunilor nesfârşite din Balcani

Termenul este cu atât mai neclar pentru Macedonia, Albania, Kosovo şi Bosnia-Herţegovina.

Candidată din 2014, Tirana speră să înceapă negocierile de aderare în 2018. Premierul socialist Edi Rama a declarat că ţara sa vrea să "facă progrese rapide şi, de ce nu, să aderare la UE în acelaşi timp" cu Serbia. În opinia sa, UE este cea mai bună cale de a pune capăt tensiunilor nesfârşite din Balcani.

"Mingea este în terenul nostru", a afirmat analistul politic albanez Lutfi Dervishi, referindu-se în special la lupta împotriva crimei organizate şi a corupţiei.

Macedonia trebuie să rezolve disputa asupra numelui cu Grecia care durează de peste un sfert de secol, sperând să ridice astfel vetoul Atenei. Discuţiile par să progreseze. Premierul macedonean, Zoran Zaev, crede că ţara sa se află "pe drumul cel bun" şi speră că va "ajunge din urmă Serbia şi Muntenegru". Cu toate acestea, ministrul de externe macedonean, Nikola Dimitrov, a menţionat recent senzaţia incomodă a concetăţenilor săi de a se simţi "blocaţi în sala de aşteptare".

La Sarajevo, liderul musulmanilor bosniaci, Bakir Izetbegovic, a declarat că se simte încrezător că poate "să se alăture celor care înaintează pe drumul către UE", cu toate că ţara este afectată de o conducere divizată, între bosniaci, croaţi şi sârbi.

Prooccidentali, kosovarii aşteaptă liberalizarea vizelor de către UE. Presa a remarcat că propunerile Comisiei nu sunt foarte încurajatoare, menţionând declaraţiile sale potrivit cărora Kosovo va merge "pe calea europeană doar atunci când circumstanţele obiective o vor permite".

Preşedintele Hashim Thaçi şi-a exprimat regretul pentru "lipsa aceleiaşi poziţii" în rândul statelor membre ale UE, dintre care cinci nu recunosc independenţa Kosovo. "Însă Kosovo nu se va cufunda în disperare", a afirmat el.