Marea Britanie este, dupa Germania, cea mai populara destinatie din vestul Europei, pentru cetatenii europeni.

Potrivit Bloomberg, in Regatul Unit lucreaza peste 2,2 milioane de straini veniti din tari UE, cei mai multi provenind din Polonia, Irlanda si Romania.

Astfel, cei mai multi muncitori imigranti sunt din Polonia (916.000), urmati de Irlanda (322.000), Romania (233.000), Portugalia (219.000), Italia (192.000) si Franta (165.000).

Sectoarele in care activeaza cei mai multi straini veniti din Europa sunt cel de productie (307.000), retail (261.000) si sanatate si servicii sociale (225.000), dar si turism, servicii si contructii. In acest context, cei mai multi dintre angajatorii britanici si-au manifestat ingrijorarea in legatura cu modul in care acesti muncitori mai pot locui si lucra in Regatul Unit, dupa Brexit.

O asociatie profesionala de resurse umane anunta, in urma cu o luna, ca peste un sfert din angajatorii din Marea Britanie au declarat ca muncitorii din alte state membre UE s-au gandit sa paraseasca firmele lor sau chiar sa plece din Marea Britanie in 2017.

Proportia creste la 43% in cazul angajatorilor din educatie si la 49% in cazul angajatorilor din sectorul de sanatate, arata un studiu derulat in randul a peste 1.000 de companii de catre Chartered Institute of Personnel and Development (CIPD).

Angajatorii se confrunta deja cu deficit de forta de munca

Potrivit CIPD, piata muncii din Marea Britanie ramane solida, dar decizia de a iesi din Uniunea Europeana ar putea forta companiile sa isi regandeasca strategiile pentru ca vor trebui sa se adapteze la o situatie viitoare in care vor fi mai putini muncitori din UE.

Premierul britanic Theresa May a promis un control sporit al imigratiei dupa ce Marea Britanie va iesi din blocul comunitar, lucru care ar putea sa se intample in 2019, chiar daca asta va insemna pierderea accesului nerestrictionat la piata unica europeana.

CIPD sustine ca cele mai recente date oficiale arata ca angajatorii care se bazeaza foarte mult pe muncitorii migranti din UE au probleme in a acoperi locurile de munca vacante: firmele din retail si vanzarile engros, productie, sanatate, turism si servicii alimentare fiind responsabile pentru 45% din locurile de munca vacante la finele lui 2016.

Gerwyn Davies, specialist pe piata muncii la CIPD, sustine ca datele oficiale arata si ca numarul cetatenilor europeni din afara Marea Britanii care lucreaza in aceasta tara a crescut mai incet in perioada iulie-septembrie 2016 decat inainte de referendum.

"Apar provocari semnificative de recrutare in sectoarele care in mod istoric s-au bazat pe mana de lucru din afara Marii Britanii si care sunt deosebit de vulnerabile la perspectiva modificarii politicii de imigratie a UE", a spus Gerwyn Davies.

Semne privind deficitul de muncitori imigranti au aparut anul trecut in sectorul agricol din Marea Britanie imediat dupa referendumul din luna iunie din cauza ca deprecierea lirei sterline a facut tara o destinatie mai putin atractiva.

Drepturile cetatenilor UE, prioritatea absoluta in negocieri

Seful echipei de negociere pentru Brexit a Comisiei Europene, Michel Barnier, a prezentat conditiile blocului comunitar pentru discutii, spunand ca asigurarea drepturilor cetatenilor UE din Marea Britanie, inclusiv romani, dar si britanici din statele membre este cruciala.

Potrivit lui Barnier, oameni precum studentii polonezi si asistentele romance din Marea Britanie si pensionarii britanici din Spania se confrunta cu o mare incertitudine privind drepturile de resedinta si accesul pe piata muncii, la pensii, securitate sociala si educatie.

“Garantarea drepturilor lor ca cetateni europeni, pe termen lung, va fi prioritatea noastra absoluta de la inceputul negocierilor”, a subliniat el intr-un discurs rostit la Comitetul Regiunilor de la Bruxelles.

Premierul britanic Theresa May a spus, de asemenea, ca vrea ca aceasta chestiune sa aiba prioritate, insistand in acelasi timp ca o solutie trebuie sa fie reciproca. Guvernul britanic a refuzat, insa, deocamdata sa garanteze drepturile existente in afara unui acord mai amplu.

Theresa May a activat Articolul 50 al Tratatului de la Lisabona pe 29 martie, declansand astfel oficial discutiile pentru Brexit, estimate sa dureze doi ani. Ea a spus ca Regatul Unit va iesi de pe piata unica a UE si ca va discuta, in schimb, despre un acord de liber schimb cu blocul comunitar.