Sistemul ar urma sa intre progresiv in vigoare la mijlocul lui 2017, pentru ca dupa mai multe etape sa fie definitivat in 2024, au declarat mai multe surse europene.  

In prezent, majoritatea tarilor din zona euro dispun de un sistem national de garantare a depozitelor bancare, care garanteaza depunatorilor la bancile membre, in cazul insolvabilitatii sau falimentului acestora, o suma maxima de 100.000 euro.  

Potrivit proiectului CE, intr-o prima faza de trei ani (intre 2017-2020), bancile ar urma sa plateasca mai mult de trei sferturi din contributia lor la fondul national de garantare a depozitelor, iar restul la fondul comun european.

Daca o banca va da faliment in aceasta perioada, deponentii dintr-o tara vor fi despagubiti de la fondul national de garantare, iar daca acesta nu este suficient, suma va fi completata de la fondul european.

In cea de-a doua faza (intre 2020 si 2024), fondul european de garantare ar urma sa intervina inca de la inceputul cazurilor de faliment, deponentii urmand sa fie despagubiti atat de fondul national cat si de cel european.

Insa, in fiecare an, contributia fondului european ar urma sa creasca progresiv in raport cu partea fondului national pentru a ajunge la 100% in 2024.  

Cu toate acestea, Germania, prima economia a zonei euro, si-a exprimat reticentele fata de ideea unui sistem comun european de garantare a depozitelor bancare.

Un purtator de cuvant al Ministerului german de Finante a subliniat ca Berlinul a dori mai degraba o reducere a riscurilor in sectorul bancar decat o mutualizare (divizarea) a riscurilor.

"Nu este niciun secret ca pe baza discutiilor de pana acum avem unele intrebari la care nu am primit raspuns. Ele incep cu baza legala si apoi urmeaza si alte semne de intrebare mai importante. Ideea este ca trebuie sa reducem riscurile in sectorul bancar si nu doar sa impartim si sa mutualizam riscurile", a declarat Martin Jaeger, purtator de cuvant la Ministerul german de Finante.  

Sistemul european de garantare a depozitelor bancare constituie cel de-al treilea si ultimul pilon al Uniunii Bancare Europene, a carei idee a aparut in timpul crizei datoriilor din zona euro.

Primul pilon, Mecansimul Unic de Supraveghere, care a atribuit BCE sarcina supervizarii bancilor de importanta sistemica din statele membre ale zonei euro, incepand cu data de 4 noiembrie 2014. Al doilea pas ar urma sa constea intr-un fond unic de solutionare, destinat evitarii folosirii banului public in cazul falimentului unei banci. Acest fond ar urma sa fie lansat in ianuarie 2016 si va creste progresiv gratie contributiilor bancilor pentru a ajunge la 55 de miliarde euro in 2025, transmite Agerpres.