Comisia Europeana a cerut, marti, Irlandei sa recupereze de la grupul american Apple impozite neplatite pentru perioada 2003-2014 in valoare de pana la 13 miliarde de euro, plus dobanzi, in contul unor "facilitati fiscale" de care a beneficiat grupul american din partea autoritatilor irlandeze

Ministrul de Finante irlandez, Michael Noonan, a anuntat, imediat dupa ce Comisia Europeana si-a anuntat decizia, ca o va contesta in instanta.

Potrivit Bloomberg, cele 13 miliarde de euro, pe care Apple ar trebui sa le dea Irlandei, reprezinta dublul intregului sistem de taxe corporatiste al tarii. Din aceeasi suma, fiecare cetatean al Irlandei ar putea primi peste 2.700 de euro.

In timp ce Opozitia cere Guvernului sa accepte suma de la Apple, Executivul a venit cu explicatii pentru pozitia sa. Sistemul de impozitare al Irlandei face parte din politica tarii de a atrage investitii straine si, datorita acestui sistem, giganti ca Google si Facebook si-au deschis birouri la Dublin.

Potrivit autoritatilor, chiar daca Irlanda a fost fortata de criza sa ia un ajutor de salvare de la FMI si CE, in urma cu sase ani, sistemul de taxare a rezistat presiunii de a fi schimbat si tocmai acest sistem a contribuit la iesirea economiei din criza si la atragerea de investitii straine masive.

Daca schimbam sistemul este ca si cum am musca mana care ne hraneste”, a spus Noonan, la postul national de radio, adaugand ca daca nu lupta acum pentru a pastra sistemul de taxare, generatiile viitoare vor avea de pierdut.

“Este vorba despre reputatia noastra”

Apple si Guvernul de la Dublin neaga orice intelegere pentru ca gigantul american sa evite plata taxelor in aceasta tara. Producatorul iPhone-ului este cea mai puternica din cele 700 de companii americane care au sediul aici, cu 140.000 de angajati, potrivit Camerei de Comert Irlandeze.

Pentru Apple, plata taxelor impuse de CE catre Irlanda ar fi o picatura intr-un ocean. In ultima luna, gigantul american avea cash de 232 miliarde de dolari, din care 214 miliarde in afara tarii.

“Este vorba despre reputatia noastra”, a spus la randul sau Peter Vale, tax partner la Grant Thornton, cu sediul in Dublin. “Nu suma este problema, ci implicatiile pe care le-ar avea aceasta situatie care ar sugera ca Irlanda incheie acorduri neserioase in privinta taxelor si ca ofera tratament preferential, ceea ce nu este cazul”, a adaugat el.

Comisia Europeana a anuntat, marti, ca, in urma unei investigatii demarate in luna iunie 2014, s-a descoperit faptul ca profiturile din vanzarile realizate de subsidiarele Apple Sales International si Apple Operations Europe, companii cu sediul in Irlanda, erau alocate "intr-o modalitate care nu corespunde cu realitatea economica".

Astfel, majoritatea profiturilor generate de Apple in Europa erau alocate unor "head offices" care existau doar pe hartie si care nu plateau taxe nicaieri. In concluzie, CE a cerut Irlandei sa recupereze de la Apple impozite neplatite pentru perioada 2003-2014.

Reactia Apple nu a intarziat sa apara. "Apple respecta legislatia si plateste toate taxele pe care le datoreaza oriunde opereaza. Vom face recurs si suntem increzatori ca decizia va fi inversata", a informat compania americana intr-un comunicat de presa. "Argumentul Comisiei nu vizeaza cat de mari sunt taxele platite de Apple ci modul in care Guvernul colecteaza banii. Va avea un efect profund si nefast asupra investitiilor si crearii de locuri de munca in Europa", a precizat gigantul american.

Marea Britanie, castigatorul surpriza in urma disputei pe taxare dintre UE si SUA

Desi, dupa votul pentru iesirea Marii Britanii din UE, cei mai multi analisti au estimat ca marile companii si gigantii bancari ar putea parasi City-ul londonez, autoritatile din Regat ar putea veni cu un regim de taxare avantajos care sa pastreze actualele companii si sa atraga altele noi, mai ales in contextul disputelor dintre UE si SUA.

Fostul ministru de Finante, George Osbourne, anuntase deja din martie, inainte de votul pentru Brexit, o reducere a taxei pe corporatii la 17%, pana in 2020. Mai mult, dupa ce britanicii au votat pentru iesirea din UE, Osbourne a mers mai departe, promitand o taxa pe corporatii de 15%, de la 20% in prezent, intr-o incercare de a atenua socul investitorilor.

Osborne explica atunci ca vrea sa construiasca "o economie supercompetitiva", cu taxe scazute pentru mediul de afaceri si orientata global.

Pe fondul incertitudinii in randul marilor companii in ceea ce priveste Brexitul si conditiile fiscale pe care le va negocia Marea Britanie cu Bruxellesul, odata cu iesirea din UE, este de asteptat ca si actualul Guvern de la Londra sa vina cu un regim de taxare mult mai avantajos pentru companii, pentru a le convinge sa nu paraseasca Regatul.

In acest conditii, disputele tot mai dese intre UE si SUA cu privire la regimul de taxare a marilor corporatii americane in Europa ar putea duce la transferul unui numar tot mai mare de companii in Marea Britanie, daca Londra adopta un regim fiscal atractiv.

De altfel, Executivul de la Londra inca nu a inaintat o data pana la care va invoca articolul 50 al Tratatului de la Lisabona, care lanseaza procedura de separare de UE, pentru a avea timp sa negocieze o iesire avantajoasa pentru Regat pe piata unica europeana.

Disputele pe taxarea gigantilor americani in UE tensioneaza negocierile pentru TTIP

Miercurea trecuta, Trezoreria americana a ridicat tonul in disputa cu Comisia Europeana pe tema tratamentului fiscal si ajutoarelor acordate companiilor multinationale americane, un subiect care vizeaza atat Apple cat si Starbucks, Fiat-Chrysler si Amazon. Intr-un document de 26 de pagini transmis Bruxelles-ului, Trezoreria americana critica investigatiile retroactive ale Comisiei Europene asupra facilitatilor fiscale si ajutoarelor de stat.

La finele lunii octombrie 2015, Comisia Europeana a dat o lovitura facilitatilor fiscale acordate de mai multe state europene, precum Luxemburg si Olanda, unor companii multinationale, solicitand ca grupul auto italian Fiat si grupul american Starbucks sa ramburseze ajutoarele de stat ilegale de care au beneficiat.

Aceste dispute vin in contextul in care SUA si UE negociaza in aceasta perioada cel mai mare acord de liber schimb din lume si tot mai mult voci din Europa sustin suspendarea discutiilor, dand vina pe inflexibilitatea partii americane.

Cea mai vehementa pozitie a avut-o Franta, care, prin vocea ministerului Comertului exterior, Matthias Fekl, a cerut Comisiei Europene sa opreasca negocierile pentru Parteneriatul Transatlantic pentru Comert si Investitii (TTIP).

Franta: "Americanii cedeaza doar firimituri"

Oficialul francez si-a justificat solicitarea prin faptul ca negocierile, care sunt purtate de Comisia Europeana in numele celor 28 de state membre, sufera de un dezechilibru in favoarea pozitiilor americane.

"Americanii nu cedeaza nimic sau doar firimituri..., nu asa trebuie sa se negocieze intre aliati", a spus Matthias Fekl, adaugand ca negocierile ar trebui reluate mai tarziu pe baze mai bune.

Duminica, si ministrul german al Economiei, Sigmar Gabriel, a declarat ca "negocierile cu SUA au esuat de facto, chiar daca nimeni nu vrea sa admita acest lucru". Potrivit lui Sigmar Gabriel, care este si vice-cancelar, dupa cele 14 runde de discutii pe tema TTIP, cele doua parti nu au reusit sa cada de acord asupra unui singur subiect din cele 27 de capitole care sunt discutate.

In replica, insa, Bruxelles-ul insista ca negocierile pe tema acordului TTIP progreseaza. "Comisia Europeana face progrese constante in negocierile care se deruleaza in prezent cu privire la TTIP. Chiar daca discutiile comerciale au nevoie de timp, procesul continua. Ultima runda de negocieri a avut loc la mijlocul lunii iulie la Bruxelles", a declarat luni purtatorul de cuvant al Comisiei Europene, Margaritis Schinas.

TTIP este un acord comercial intre Uniunea Europeana si Statele Unite ale Americii ce se prefigureaza a deveni cel mai mare acord regional de comert liber din istorie. Prima runda de negocieri a avut loc in iulie 2013, avand ca scop inlaturarea obstacolelor comerciale dintre cele doua piete prin reducerea barierelor tarifare si non-tarifare, respectiv uniformizarea reglementarilor de natura tehnica si standardelor dintr-o gama larga de sectoare economice.