Potrivit Eurotat, Produsul Intern Brut al zonei euro a înregistrat un avans de 1,8% în 2018, după o creştere de 2,4% în anul 2017.

În ultimele sale prognoze, publicate în toamna anului trecut, Comisia Europeană miza pentru 2018 pe o creştere de 2,1% în zona euro.

Știrea cea mai îngrijorătoare de ieri este însă aceea că Italia, a treia cea mai mare economie a zonei euro, după Germania și Franța, a intrat în recesiunea la finalul anului trecut.

Institutul Naţional de Statistică (Istat) de la Roma a publicat joi datele preliminare care arată că economia s-a contractat cu 0,2% în trimestrul patru din 2018, după un declin de 0,1% în precedentele trei luni. Scăderea este mai accentuată decât previzionau analiştii. Pe ansamblul anului trecut, economia italiană a înregistrat un avans de 0,8%.

Astfel, Italia reintră în recesiune la doar patru ani de la ultima scădere semnificativă a activităţii economice, o evoluţie care accentuează temerile privind perspectivele zonei euro.

Activitatea economică a încetinit mai mult decât se estima în semestrul doi din 2018, ceea ce va afecta negativ evoluţia din 2019. Firmele şi-au redus planurile de investiţii, iar aşteptata încetinire a comerţului mondial va afecta economia ţării, se arată în raportul trimestrial al Băncii Centrale a Italiei publicat luna trecută.

Guvernul de la Roma a previzionat în decembrie un avans al PIB-ului de 1% în acest an, anunţând că va majora cheltuielile cu protecţia socială şi va reduce vârsta de pensionare. Pentru 2020 şi 2021, raportul Băncii Centrale a Italiei prevede o expansiune de 0,9% şi, respectiv, 1%, aproape de prognozele Executivului, de 1,1% şi, respectiv, 1%.

Germania și Franța frânează brusc

Săptămâna aceasta, și Ministerul german al Economiei şi-a revizuit prognoza de creştere pentru acest an până la 1%, de la 1,8% cât estima în toamna anului trecut, ca urmare a efectelor Brexitului, disputelor comerciale şi contextului fiscal internaţional.

Ministrul Economiei, Peter Altmaier, a subliniat că Germania ar urma să înregistreze un nou an de creştere în 2019, chiar dacă va fi cel mai mic ritm de creştere economică înregistrat după 2013, scrie Agerpres.

"Economia germană este pe cale să înregistreze un nou an de creştere, al 10-lea la rând. Aceasta este cea mai lungă fază de creştere economică înregistrată după 1996", a spus Altmaier.

În 2018, cea mai mare economie europeană a înregistrat un avans de 1,5%, potrivit unei estimări preliminare publicată de oficiul federal de statistică, comparativ cu o creştere de 2,2% înregistrată în 2016 şi 2017.

În perioada următoare, Peter Altmaier estimează că Germania se confruntă în special cu riscuri provenite din mediul economic extern, precum Brexitul, disputele comerciale şi contextul fiscal internaţional. Cu toate acestea, Altmaier a spus că nu există motive de panică şi a reiterat că va încerca să reducă taxele pentru a veni în sprijinul angajaţilor şi companiilor.

Potrivit Eurostat, Germania a fost principalul partener comercial al României, în 2017, în condiţiile în care 20% din exporturile şi importurile de bunuri ale României au avut ca destinaţie sau au venit din prima economie europeană.

De altfel, Ministerul Finanţelor Publice (MFP) avertizează că riscurile care pot afecta economia reală şi, implicit, obiectivul de creştere economică din România sunt în principal de natură externă, iar evenimentele internaţionale, care amplifică tensiunile geopolitice, ar putea conduce la o depreciere a cursului de schimb.

Nici a doua economie a zonei euro nu merge mai bine, în special din cauza protestelor care au paralizat Franța pe finalul anului trecut. Astfel, creşterea economiei a încetinit anul trecut la 1,5%, de la 2,3% în 2017, arată datele preliminare publicate de Institutul Naţional de Statistică (Insee).

Guvernul de la Paris estima o expansiune de 1,7% în 2018 a celei de-a doua economii a zonei euro.

Consumul gospodăriilor, motorul tradiţional al economiei franceze, a înregistrat o creştere zero în trimestrul patru din 2018, faţă de un avans de 0,4% în precedentele trei luni, în timp ce exporturile au consemnat o creştere de 2,4%, faţă de 0,2% în perioada iulie-septembrie 2018.

Guvernul de la Paris se aşteaptă la o expansiune de 1,7% în acest an, ceea ce ar pune Franţa înaintea Germaniei, pentru prima dată în ultimul deceniu. Ministerul german al Economiei şi-a revizuit miercuri prognoza de creştere pentru acest an până la 1%, de la 1,8% cât estima în toamna anului trecut, ca urmare a efectelor Brexitului, disputelor comerciale şi contextului fiscal internaţional. În 2018, cea mai mare economie europeană a înregistrat un avans de 1,5%, potrivit unei estimări preliminare publicată de Oficiul federal de Statistică, comparativ cu o creştere de 2,2% înregistrată în 2016 şi 2017.