Este primul instrument la nivelul UE menit să verifice investiţiile străine directe pe criterii de securitate şi ordine publică, acoperă ISD făcute de companii de stat netransparente în sectoare şi tehnologii strategice, şi cele cu impact asupra programelor şi proiectelor europene.

În timp ce UE rămâne deschisă investiţiilor, este nevoie de verificarea investiţiilor străine directe din exterior pentru a nu pune în pericol interesele strategice ale UE. Noile reguli de examinare, convenite neoficial de Parlament cu miniştrii UE, au fost adoptate cu 500 de voturi pentru, 49 împotrivă şi 56 de abţineri.

Noul regulament protejează infrastructura strategică, din sectoarele de energie, transport, comunicaţii şi date, spaţiu cosmic şi finanţe, precum şi tehnologii precum semiconductorii, inteligenţa artificială şi robotica. Deputaţii au adăugat câteva sectoare, printre care furnizarea de apă, asistenţa medicală, apărare, mass-media, biotehnologie şi siguranţa alimentară.

Citește și: Chinezii cumpără Europa bucată cu bucată. Câți bani din China au intrat în România

Deputaţii au întărit mecanismul de cooperare cu includerea schimbului de informaţii între statele membre, care pot emite informări despre ISD direcţionate către alte state membre. Comisia Europeană poate cere informaţii şi emite o opinie pentru ţara vizată de investiţie, însă decizia finală aparţine ţării respective.

"Europa care protejează a devenit o realitate. Acest mecanism este un pas concret către ameninţările împotriva industriilor, tehnologiilor şi intereselor noastre strategice. Am reuşit să punem la punct acest mecanism foarte rapid, în ciuda subiectului sensibil, unei oarecare reticenţe şi a unei presiuni fără precedent. Europa îşi asumă controlul asupra destinului propriu şi este în acelaşi timp deschisă investiţiilor", a declarat Franck Proust (EPP, Franţa), raportor al măsurii în Parlament.

Regulamentul va intra în vigoare la 18 luni după publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

În prezent, numai 14 state membre ale UE (Austria, Danemarca, Germania, Finlanda, Franţa, Letonia, Lituania, Ungaria, Italia, Olanda, Polonia, Portugalia, Spania şi Marea Britanie) au mecanisme de verificare, care diferă foarte mult din punct de vedere al scopului şi al modelului folosit. Investiţiile străine directe au de asemenea efecte transfrontaliere care pot acum fi adresate.

În ultimii 20 de ani, structura şi provenienţa investiţiilor străine directe in UE s-au schimbat semnificativ, în special din direcţia economiilor emergente. Investiţiile din China au crescut de şase ori, cele din Brazilia de zece ori, iar investiţiile din Rusia s-au dublat cel puţin, vizând în ultima vreme sectoarele high-tech şi de multe ori prin intermediul unor companii de stat sau cu legături guvernamentale.