În acest fel, unele decizii legate de viitorul după Brexit ar putea fi luate de fiecare provincie în parte, la nivel local, fără a fi obligate să respecte deciziile directoare ale Guvernului central de la Londra, scrie Bloomberg.

După luni de negocieri și dispute cu guvernele semi-autonome dacă politicile legate de protecția mediului, agricultură sau transporturi ar trebui decise la Londra sau la Edinbourgh și Cardiff după Brexit, procurorul general Jeremy Wright a pasat problema Curții Supreme.

Astfel, judecătorii vor analiza legislația pe care Parlamentul Scoțian și cel din Țara Galilor au adoptat-o și care dă putei sporite autorităților locale din cele două țări. Wright speră că Înalta Curte să decidă că cele două pachete legislative sunt neconstituționale.

Cele două țări, care au votat în majoritate pentru rămânerea Regatului în UE, nu mai încearcă să o convingă pe Theresa May să negocieze un acord comercial convenabil cu UE, după Brexit, ci se gândesc să introducă propria legislație în ceea ce privește relația individuală cu țările din blocul comunitar.

Legislația ar urma să păstreze o serie de reglementări europene, care se aplică în prezent, dar care vor fi abrogate după ieșirea din UE, în special în ceea ce privește agricultura și pescuitul, dar și în privința muncitorilor comunitari.

Scoția, Irlanda de Nord și Țara Galilor sunt preocupate de faptul că Parlamentul de la Londra, care legiferează în numele întregului Regat, va încerca să adopte legi care să încorporeze tratatele UE în legislația națională britanică, fără a cere și opinia celor trei țări cu privire la politicile pe care urmează să le aplice.

Cele trei țări au încercat să negocieze acest aspect cu Londra, dar fără niciun rezultat. În consecință, Scoția și Țara Galilor au un plan de rezervă în ceea ce privește legislația, în cazul în care Marea Britanie nu reușește să negocieze un acord comercial convenabil pentru cele două țări.

Tusk: "Marea Britanie a creat o problemă, iar Marea Britanie va trebui să ajute la soluţionarea ei"

Nici în Irlanda de Nord lucrurile nu sunt mai clare. Deși autoritățile de la Londra au promis că nu va exista frontieră între Dublin și Belfast, după Brexit, până în prezent nu a fost prezentat niciun plan concret despre cum va fi făcut acest lucru.

Miercuri, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a insistat că Uniunea Europeană nu va accepta niciun acord de retragere sau de tranziţie cu Londra dacă cele două părţi nu vor găsi o soluţie pentru a evita "o frontieră dură" între Irlanda şi Irlanda de Nord.

Marea Britanie şi cele 27 de state membre ale UE au înregistrat progrese în ultimele săptămâni, cu un acord provizoriu asupra unei "mari părţi" din tratatul ce va organiza retragerea britanică, prevăzută să aibă loc la sfârşitul lui martie 2019 şi asupra unei perioade de tranziţie care să dureze până la sfârşitul lui 2020.

UE a adoptat de asemenea, la sfârşitul lui martie, poziţia sa pentru demararea de discuţii asupra "cadrului viitoarei relaţii" post-Brexit cu Londra, în special în plan comercial.

"Vrem să profităm de dinamica pozitivă din aceste negocieri pentru a regla în sfârşit problemele în suspensie, printre care o soluţie care să permită evitarea unei frontiere dure între Irlanda şi Irlanda de Nord", a declarat Tusk în faţa europarlamentarilor reuniţi în sesiune plenară la Strasbourg.

"Fără o soluţie" asupra acestei probleme, "nu va exista nici acord de retragere, nici de tranziţie", a insistat Tusk, în timp ce chestiunea frontierei irlandeze a devenit în ultimele luni unul dintre principalele puncte de divergenţă din negocieri.

Cele 27 de state membre vor cu orice preţ să evite fragilizarea - prin reînfiinţarea unei frontiere fizice între Irlanda şi provincia britanică Irlanda de Nord - a acordului din Vinerea Mare, din 1998, care a pus capăt celor trei decenii de confruntări sângeroase între naţionaliştii şi unioniştii nord-irlandezi.

După ce a respins-o, Londra a sfârşit prin a accepta o clauză inserată de Bruxelles în acordurile lor provizorii, ce prevede ca "un spaţiu reglementar comun" care să includă UE şi Irlanda de Nord să fie înfiinţat şi nicio altă soluţie satisfăcătoare nu a fost propusă de Marea Britanie.

"Decizia Marii Britanii cu privire la Brexit a creat o problemă, iar Marea Britanie va trebui să ajute la soluţionarea ei", a subliniat Tusk.