'Problema lichiditatilor este foarte urgenta. Toata lumea stie. in termeni calendaristici, este vorba despre urmatoarele doua saptamani', a declarat Varoufakis la sfarsitul unei noi reuniuni a Eurogrupului la Bruxelles.

El a afirmat ca Eurogrupul 'nu a considerat util sa discutam astazi' problema lichiditatilor, preferand sa insiste 'in mod public cu privire la progresele majore obtinute'.

Intr-un scurt comunicat, ministrii finantelor din zona euro 'au salutat progresele' inregistrate in negocierile dintre autoritatile elene si creditori, insistand insa asupra faptului ca sunt necesare 'mai multe eforturi' in vederea ajungerii la un acord.

'Salutam intentia autoritatilor elene de a-si intensifica activitatea cu institutiile', se arata intr-un comunicat publicat la sfarsitul reuniunii Eurogrupului de la Bruxelles, in care se reaminteste ca deblocarea transei de ajutor asteptata de Atena, in valoare de 7,2 miliarde de euro, este conditionata de un acord al creditorilor UE si FMI.

Transa catre FMI, achitata anticipat

Rambursarea anticipata a transei catre FMI a atenuat ingrijorarile creditorilor europeni, dupa ce o serie de oficiali eleni au sugerat saptamana trecuta ca Grecia risca sa intre in incapacitate de plata.

Duminica, adjunctul directorului Departamentului pentru Europa al Fondului Monetar International, Jorg Decressin, a recunoscut ca institutia cu sediul la Washington si autoritatile de reglementare bancara din tarile Europei de Sud-Est lucreaza la o serie de planuri de rezerva pentru eventualitatea in care Grecia va intra in incapacitate de plata.

In cursul acestor discutii, FMI a cerut autoritatilor nationale de supervizare din domeniul bancar sa se asigure ca bancile grecesti au suficiente active pe care sa le poata schimba pentru finantare de urgenta de la bancile lor centrale, in cazul in care finantarea de la bancile mama din Grecia va fi oprita brusc si, de asemenea, ca fondurile de garantare a depozitelor sunt la un nivel suficient.

Pana acum, progresele realizate in cursul negocierilor dintre Grecia si creditorii internationali (Fondul Monetar International, zona euro si BCE) au fost modeste, din cauza ca autoritatile de la Atena refuza sa adopte masurile de reducere a pensiilor si reformele de pe piata muncii cerute de creditori, care ar contraveni cu promisiunile facute de acestea in perioada alegerilor.

FMI si Europa de Sud-Est fac planuri de rezerva pentru cazul in care Grecia intra in incapacitate de plata

FMI si autoritatile de reglementare bancara din tarile Europei de Sud-Est fac planuri de rezerva in cazul in care Grecia va intra in incapacitate de plata, a declarat adjunctul directorului departamentului pentru Europa de la FMI, Jorg Decressin. Este una dintre rarele ocazii cand un oficial FMI recunoaste public ca Fondul se pregateste pentru un posibil esec al discutiilor cu Guvernul de la Atena, informeaza Wall Street Journal.

Bancile grecesti sunt jucatori importanti in sistemele financiare ale statele vecine Greciei. In Bulgaria, subsidiarele National Bank of Greece, Alpha Bank, Piraeus Bank si Eurobank Ergasias controleaza aproximativ 22% din activele bancare, un procentaj similar cu cel inregistrat in Macedonia. De asemenea, sunt active pe pietele din Romania, Albania si Serbia. 

"Suntem in dialog cu toate aceste tari. Discutam cu ele despre planurile de rezerva pe care le au si ce masuri pot lua", a declarat, pentru WSJ, Jorg Decressin, transmite Agerpres.

FMI a cerut autoritatilor nationale de supervizare din domeniul bancar sa se asigure ca bancile grecesti au suficiente active pe care sa le poata schimba pentru finantare de urgenta de la bancile lor centrale, in cazul in care finantarea de la bancile mama din Grecia va fi oprita brusc si, de asemenea, ca fondurile de garantare a depozitelor sunt la un nivel suficient. 

Negocierile dintre Grecia si creditorii sai internationali au inregistrat progrese lente. "Ar fi o prostie pentru orice responsabil politic sa nu fie ingrijorat in acest moment", a apreciat Decressin. 

Per ansamblu, FMI crede ca subsidiarele bancilor grecesti din Europa din Europa de Sud-Est sunt in masura sa faca fata unui eventuale prabusiri a bancilor mama. Pentru ca sunt subsidiare, ele trebuie sa aiba propriile lor rezerve de capital si sa se poata refinanta de la bancile nationale, ceea ce inseamna ca le va fi usor sa se separe de bancile mama, daca va fi cazul.

"Exista o monitorizare atenta la nivelul autoritatilor, iar sfatul nostru este ca aceasta trebuie sa continue", a declarat Jorg Decressin. 

Un posibil scenariu care ingrijoreaza FMI este sentimentul de panica referitor la situatia finantelor Greciei care i-ar putea determina pe deponentii din regiune sa-si retraga masiv economiile din subsidiarele bancilor grecesti.

"Aceste banci ar putea sa fie sanatoase, dar, daca in perceptia populatiei bancile grecesti nu sunt in regula, atunci acesti oameni ar putea sa se gandeasca sa-si retraga depozitele. Acesta este un scenariu pentru care nu poti elabora un model", a precizat oficialul FMI. 

Morgan Stanley: Bulgaria, cea mai afectata de un eventual Grexit. Bancile din Romania si Serbia, mai putin expuse

Bulgaria are mai mult de pierdut decat vecinele ei din sud-estul Europei, Romania si Serbia, in cazul potentialei iesiri a Greciei din zona euro (Grexit), se arata intr-un raport al bancii americane Morgan Stanley, publicat luni, transmite Bloomberg, preluat de Agerpres.

“Bancile elene au o cota de piata semnificativa in Bulgaria, Romania si Serbia, dar cel mai ridicat nivel se inregistreaza in Bulgaria. Desi impactul economic al unui Grexit pare gestionabil, credem ca bancile reprezinta cel mai periculos canal de propagare a efectelor negative ale unei astfel de evolutii”, se arata in raportul Morgan Stanley Research.

In Bulgaria, United Bulgarian Bank, Piraeus Bank Bulgaria si Alpha Bank sunt detinute integral de bancile elene. Patru banci din Romania si trei din Albania sunt controlate de bancile lor mama din Grecia.

Datele Morgan Stanley arata ca 14% din afacerile bancilor elene sunt pe pietele din sud-estul Europei. Cota lor de piata in regiune este de 25% si operatiunile lor sunt finantate din depozite a caror valoare se ridica la aproximativ 15 miliarde de euro (16,7 miliarde de dolari).

Bulgaria este cea mai expusa la Grecia deoarece exporturile sale catre tara vecina reprezinta 7% din total, sau 3,8% din PIB. In cazul Serbiei si Romaniei, exporturile reprezinta 1,4% si, respectiv, 1,1% din total sau 0,4% din PIB si, respectiv, 1,1% din PIB, sustin analistii de la Morgan Stanley.

„In cazul unor iesiri masive de capital din bancile elene, impactul asupra datoriei si al deficitului fiscal al guvernelor din regiune va fi semnificativ. Bancile din Romania si Serbia sunt mai putin expuse la riscurile pe termen scurt dar cele din Bulgaria sunt mult mai vulnerabile”, se arata in raportul institutiei americane.

Din cauza temerilor privind iesirea Greciei din zona euro (Grexit), persoanele fizice si juridice si-au retras banii din banci, inregistrandu-se cel mai scazut nivel al depozitelor bancare din 2005, ceea ce a fortat bancile elene sa devina dependente de finantarea de urgenta (ELA) de la Banca Centrala a Greciei.

In mod normal, bancile grecesti isi asigura necesitatile de lichiditate de la Banca Centrala Europeana (BCE), insa cresterea retragerilor de depozite, dupa rezultatul alegerilor parlamentare anticipate din 25 ianuarie, le-a afectat lichiditatea. Finantarea oferita de ELA este mai scumpa decat imprumuturile de la BCE.

Aceste evolutii au sporit temerile potrivit carora banci precum Piraeus si Alpha Bank vor reduce finantarea acordata subsidiarelor din strainatate, ceea ce ar duce la o criza a creditarii intr-o regiune in care nivelul creditelor neperformante este deja foarte ridicat. Intr-un astfel de caz bancile centrale ar fi obligate sa furnizeze capital.

Cele patru mari banci grecesti - National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank si Eurobank - sunt prezente si pe piata din Romania.