Fox a declarat, pentru Sky News, că este foarte dificil să fie rezolvată problema frontierei dintre Republica Irlanda și Irlanda de Nord, în condițiile în care viitoarea relație comercială dintre Regat și UE, după Brexit, este neclară.

“Nu vrem graniță (între Rep. Irlanda și Irlanda de Nord, n.red.), dar Marea Britanie va părăsi uniunea vamală și piața unică europeană. Nu putem oferi un răspuns final în ceea ce privește problema irlandeză și până nu discutăm cu UE acest aspect va fi foarte dificil”, a declarat Liam Fox.

De cealaltă parte, preşedintele Consiliului European Donald Tusk a declarat că un prim acord cu privire la condiţiile divorţului între UE şi Regatul Unit este ”posibil” în decembrie, dar cu condiţia avansării în negocieri, mai ales privind contenciosul irlandez.

El i-a dat un ultimatum de zece zile premierului britanic Theresa May, pentru ca ”să constate progrese din partea Regatului Unit în toate subiectele, inclusiv Irlanda”. Este vorba despre o dată-limită - 4 decembrie -, la care este prevăzută o cină a lui May cu preşedintele Comisiei Europene (CE) Jean-Claude Juncker.

”Tusk a prezentat cronologia dinaintea summitului european din decembrie, cu 4 decembrie ca dată-limită absolută pentru ca Regatul Unit să facă eforturi suplimentare”, a declarat o sursă europeană sub acoperirea anonimatului. Iar May ”a acceptat acest calendar”, a adăugat această sursă.

Celelalte 27 de state membre UE apreciază că doar angajamente clare din partea Londrei vor permite să se încheie prima fază a negocierilor cu privire la Brexit, concentrate asupra organizării unei retrageri britanice ordonate, la sfârşitul lui martie 2019.

Potrivit presei britanice, premierul, a cărei fragilitate politică îngrijorează Bruxellesul, a obţinut săptămâna aceasta un acord - în cadrul Guvernului său - să propună să plătească aproximativ 40 de miliarde de euro în vederea încheierii socotelilor cu UE, dublu faţă de suma pe care o avea în vedere până acum.

În ceea ce-i priveşte pe europeni, evaluarea facturii este mai apropiată de suma de 60 de miliarde de euro, în pofida faptului că Comisia Europeană - care negociază în numele Celor 27 - nu a prezentat vreodată în mod eoficial vreo sumă.

Granița irlandeză, piatra de încercare în negocieri

UE reclamă de asemenea ”progrese suficiente” în problema drepturilor europenilor care trăiesc în Marea Britanie după Brexit şi asupra consecinţelor divorţului asupra frontierei dintre Irlanda şi provincia britanică Irlanda de Nord.

Un acord de etapă asupra tuturor celor trei subiecte este considerat indispensabil de către Cei 27 pentru a accepta negocieri cu privire la relaţia viitoare cu Londra, mai ales cea comercială.

În cadrul unui summit - prevăzut în 14-15 decembrie la Bruxelles - ei vor spune dacă acceptă să deschidă această a doua fază, pe care Regatul Unit abia aşteaptă s-o înceapă.

În cazul unui refuz la acest summit, această perspectivă va fi amânată în ”februarie sau martie”, avertizează un oficial UE de rang înalt.

Întâlnirea dintre Tusk şi May a consacrat o ”atenţie deosebită asupra modului cum să se asigure susţinerea Irlandei” în vederea trecerii la etapa a doua, a subliniat aceeaşi sursă europeană.

Tensiune în creștere în Irlanda de Nord

Tensiunile au crescut cu un nivel în ultimele săptămâni, pe tema dosarului irlandez. Dublinul se teme de o reintroducere a unei frontiere ”dure” cu Irlanda de Nord - cu posturi de frontieră - care ar fragiliza Acordul de pace din 1998 care a pus capăt unei perioade de 30 de ani de război civil.

Este necesar să se înregistreze progrese în negocieri ”într-un sens care să evite o frontieră «dură» pe Insula Irlandei”, a repetat vineri ministrul irlandez de Externe Simon Coveney, care s-a întâlnit cu negociatorul şef al Brexitului din partea UE Michel Barnier.

Londra ”va trebui să dea asigurări credibile cu privire la modul în care va evita o frontieră «dură» înainte de 4 decembrie, deoarece persistă o (poziţie) vagă în legătură cu modul în care se poate face acest lucru”, a subliniat sursa europeană citată.

După Brexit, frontiera de 500 de km dintre Irlanda şi Irlanda de Nord va fi singura graniță terestră pe care Marea Britanie o va avea UE. Cum va funcționa această frontieră este un subiect sensibil, datorită istoriei regiunii. Atât Bruxelles-ul, cât și Londra au declarat de-a lungul timpului că o soluție va fi găsită în timpul negocierilor și nu va exista din nou o graniță și puncte de control între cele două Irlande. Însă, până în prezent, nu a fost făcută nicio propunere concretă.

Timp de trei decenii, ciocniri sângeroase au avut loc între naționaliștii irlandezi catolici, pe de o parte, și protestanții unioniști, pe de altă parte, conflict soldat cu 3.600 de morți. Pacea a fost restabilită în urmă cu 20 de ani. În 1998, Acordul de pace din Vinerea Mare (“Good Friday Agreement") a pus capăt acestei perioade de înfruntări confesionale, conflict catalogat că fiind unul dintre cele mai sângeroase din Europa de după război.

Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord şi Republica Irlanda au aderat împreună la UE, în 1973, într-o perioada în care violenţele şi atacurile teroriste puseseră stăpânire pe Belfast. Controalele de la graniţa dintre cele două ţări au fost eliminate în anii ’90, când cele două state au devenit parte a pieţei unice europene, iar Acordul din Vinerea Mare din 1998 a dus la încetarea ostilităţilor dintre republicanii catolici care luptau pentru unificarea Irlandei şi protestanţii unionişti loiali Regatului Unit.