”Am avut rezultate”, a spus Dijsselbloem reporterilor inainte de reuniunea ministrilor de Finante din zona euro dedicata Greciei, adaugand insa ca ”astazi nu va avea loc un acord politic total”.

Grecia se afla in al treilea program de salvare, in valoare de 86 de miliarde de euro, dar pentru a obtine banii trebuie sa treaca prin evaluari regulate ale reformelor convenite.

Autoritatile de la Atena trebuie sa finalizeze a doua evaluare a programului de reforme pentru a obtine urmatoarea transa de imprumut din programul de salvare inainte de scandenta unor obligatiuni de 7 miliarde de euro, in iulie.

Pe fondul temerilor legate de esuarea negocierilor cu creditorii internationali, grecii au reinceput sa retraga miliarde de euro din banci, determinand banca centrala sa creasca lichiditatile de urgenta puse la dispozitia institutiilor financiare, scrie Bloomberg.

Grecii sunt din nou ingrijorati ca blocajul discutiilor cu creditorii internationali ar putea duce la o repetare a crizei din 2015, care a impins economia in pragul colapsului.

Consiliul guvernatorilor Bancii Centrale Europene a acceptat solicitarea Bancii Greciei de majorare a plafonului lichiditatilor de urgenta destinate bancilor cu 400 de milioane de euro, la 46,6 miliarde de euro.

”Cresterea reflecta evolutia situatiei lichiditatilor din bancile elene, tinand cont de retragerile de depozite din sectorul privat”, a anuntat Banca Greciei saptamana trecuta.

In acest an, retragerile de fonduri din bancile elene au totalizat aproximativ 3,6 miliarde de euro, a declarat o persoana apropiata situatiei. Evolutia reflecta deficitul de bani pentru plata taxelor si transferul de fonduri la banci straine, a spus persoana.

Este pentru prima data dupa septembrie 2015, data la care Banca Greciei a inceput sa publice date referitoare la plafonul lichiditatilor de urgenta (ELA), cand a fost necesara o majorare. De asemenea, este prima oara cand banca centrala a omis in comunicatul sau o referire la ”stabilizarea” si ”imbunatatirea” fluxului depozitelor.

In 2016, Grecia a consemnat intrari nete in depozitele bancilor elene, datorita revenirii treptate a increderii deponentilor in soliditatea acestora. Banca Greciei a redus plafonul ELA cu 100 de milioane de euro in urma cu doar doua saptamani.

Grecia trebuie sa finalizeze a doua evaluare a programului de reforme pentru a obtine urmatoarea transa de imprumut din programul de salvare inainte de scandenta unor obligatiuni de 7 miliarde de euro, in iulie, noteaza News.ro. In caz contrar, tara va intra in incapacitate de plata.

Incertitudinile afecteaza activitatile economice, amenintand sa deturneze asteptarile de redresare din acest an.

Cresterea plafonului ichiditatilor de urgenta reduce increderea, iar agravarea deficitului de lichiditati ar putea obliga banca centrala sa inaspreasca controlul capitalului introdus in 2015, cand grecii stateau la cozi pentru a retrage bani de la bancomate.