Preşedintele francez face săptămâna aceasta un turneu de trei zile în Europa Centrală şi de Est, unde va încerca să obţină susţinere pentru iniţiativa sa de înăsprire a regulilor privind muncitorii detaşaţi – un subiect sensibil, care a exacerbat diviziunile Est-Vest.

Câteva zile mai târziu, reformele din zona euro, cooperarea în domeniul apărării şi imigraţia vor ajunge în prim-plan, când Macron îi va primi pe liderii Germaniei, Spaniei şi Italiei pentru discuţii, în încercarea de a consolida rolul Parisului în Europa.

Hexagonul se plânge de mult timp că Europa Centrală şi de Est câştigă un avantaj inechitabil din “dumpingul social” al forţei de muncă ieftine, susţinând că detaşarea de muncitorii slab plătiţi afectează piaţa locală a muncii şi erodează protecţia în acest domeniu în statele cu salarii mai mari.

Deşi muncitorii detaşaţi reprezintă mai puţin de 1% din forţa de muncă din UE – mulţi dintre ei lucrează în sectoarele de transport şi în construcţii – subiectul a accentuat diviziunile dintre Estul sărac şi Vestul bogat.

Macron evită Polonia și Ungaria

Macron va vizita România, Bulgaria şi Austria, unde se va întâlni şi cu liderii ceh şi slovac, însă evită Ungaria şi Polonia, pe ale căror guverne de dreapta le-a acuzat că încalcă valorile blocului comunitar.

O sursă de la Elysee a explicat că Macron vizitează ţările care sunt “cel mai strâns ataşate de ancora lor europeană”. Sursa a respins sugestiile că preşedintele ar încerca să provoace o prăpastie între ţările din Europa Centrală şi Europeană care se opun vehement reformei şi cele care sunt dispuse la compromisuri. “Nu este vorba despre a divide pentru a conduce mai bine”, a insistat oficialul.

Victoria în alegeri a lui Macron a dat un nou impuls axei franco-germane în UE, însă în Polonia şi Ungaria a alimentat temerile privind o Europă că mai multe viteze, ce s-ar putea traduce printr-o influenţă, susţinere financiară şi competitivitate economică reduse.

Liderul de 39 de ani ar putea găsi un aliat în Austria, care se învecinează cu patru ţări est-europene şi unde social-democraţii spun că un aflux de muncitori din est duce la scăderea salariilor.

Directiva pentru muncitorii detaşaţi le permite companiilor europene să trimită angajaţi în alte state UE cu contracte prin care sunt nevoite să garanteze numai salariul minim din ţara gazdă.

Macron a apreciat că o propunere a Comisiei Europene pentru ca pachetele salariale ale muncitorilor detaşaţi să includă beneficii în concordanţă cu reglementările ţării-gazdă şi ca toate contractele lor să fie limitate la doi ani nu merge suficient de departe.

Pe de altă parte, Polonia, Ungaria, Slovacia şi Cehia – cunoscute împreună ca Grupul de la Vişegrad – cred că propunerile merg prea departe. Aceste ţări consideră că ar trebui să aibă dreptul să concureze cu preţuri mai mici, pentru a-şi reveni după deceniile de stagnare comunistă.

Estonia, care deţine preşedinţia prin rotaţie a UE, urmează să prezinte o nouă propunere în septembrie.

Președintele Franței caută sprijin în Est pentru reformarea UE

Polonia îl acuză pe Macron de standarde duble, pentru că a pledat pentru o Europă mai strâns integrată, dar încearcă în acelaşi timp să erodeze competiţia pe piaţa unică. Două surse din Guvernul polonez au dezvăluit că Varşovia a încercat să îl invite pe Macron de asemenea în cadrul turneului. “Dar nu am văzut o prea mare dorinţă”, a spus unul dintre oficiali.

Viceministrul polonez al infrastructurii, Justyna Skrzydlo, a declarat pentru Reuters că Guvernul de la Varşovia este încrezător în “unitatea şi solidaritatea continue ale ţările din Europa Centrală”. «Noi credem că statele din Europa Centrală subliniază competitivitatea în economia europeană. Suntem absolut convinşi că va continua în viitor”, a insistat ea.

Însă alte ţări au dat semne că sunt deschise la compromis şi la a se alinia la o eventuală propunere nouă din partea UE.

“Sunt foarte interesat în cooperare regională în Grupul de la Vişegrad, dar interesul vital al Slovaciei este în UE”, a declarat premierul slovac Robert Fico.

Dincolo de subiectul muncitorilor detaşaţi, Macron probabil că va fi într-o ofensivă de şarm pentru a obţine susţinere pentru reforme mai ample în cadrul UE, ce includ o cooperare aprofundată în domeniul apărării, armonizare fiscală şi un buget comun pentru zona euro.

Consilierii săi spun că diplomaţia franceză a neglijat mult timp Europa Centrală. “Vrea să înceapă în privinţa Europei. Cu cât începe mai repede să construiască aceste relaţii, cu atât mai mult capital politic va acumula pentru a folosi ulterior”, a explicat analistul de la Teneo Intelligence Antonio Barroso.