Kiribati, un teritoriu format din mai multe insule aflate in Oceanul Pacific a fost dintotdeauna vulnerabil la cresterea nivelului marii. Insa fostul presedinte Anote Tong a facut si primul pas pentru a-si apara proteja poprul de furia apei.

In 2014, Tong a cumparat o bucata de pamant in Fiji, unde sa poata muta intreaga populatie de 100.000 de oameni, atunci cand pamantul natal va fi inghitit de ape.

Si comunitati din Fiji au, insa, au probleme cu cresterea nivelului marii. In 2014, locuitorii satului Vunidogoloa si-au abandonat casele si s-au mutat in alta parte a insulei, mai departe de coasta. 30 de case noi au fost construite pentru ei, precum si ferme de legume si de pescuit.

Vunidogoloa a fost primul sat care a fost mutat in baza programului guvernamental al Republicii Insulelor Fiji, autoritatile avand in vedere stramutarea populatiei din alte 30 de sate.

In 2016, cercetatorii australieni au descoperit ca cinci insule din arhipelagul Insulelor Solomon au disparut deja din cauza cresterii nivelului marii si a eroziunii. Atolul de corali Taro se afla acum la doi metri sub nivelul marii, iar locuitorii au fost evacuate de mai multe ori in timpul unor tsunami-uri. In prezent, se lucreaza la mutarea capitalei provinciei - Choiseul, pe un amplasament mai inalt, creandu-se un nou oras denumit Choiseul Bay Town.

La capatul celalat al planetei, departe de insulele paradisiace din Pacific, cei 600 de locuitori din Shishmaref, un sat aflat pe o insula din Alaska, se pregatesc sa se mute, din cauza cresterii nivelului marii.

Locuitorii au luat decizia sa se mute in urma unui referendum organizat in 2016, din cauza topirii gheturilor, care le ameninta casele. Aflati foarte aproape de cercul polar, locuitorii din Shishmaref sunt printre ultimii eschimosi care mai traiesc in zona.

Ultimele 29 de case care au mai ramas pe Insula Jean Charles, din sudul statului Louisiana, se scufunda in Golful Mexicului. Insula, care este locul de nastere al membrilor triburilor Biloxi-Chitimacha-Choctaw si United Houma Nation, s-a scufundat deja in proportie de 98%, incepand din 1955.

La inceputul anului 2016, guvernul americana aprobat o finantare de 48 de milioane de dolari pentru relocarea locuitorilor de pe insula, iar in prezent acestia sunt in plin proces de a alege un loc in care sa se mute.

Florida va disparea sub ape, pana la sfarsitul secolului

Decizia de luna trecuta a presedintelui Donald Trump de a retrage SUA din Acordul de la Paris, menit sa tina cresterea temperaturii globale “mult sub” 2 grade Celsius fata de nivelul preindustrial, a luat intreaga lume prin surprindere si a atras reactii dintre cele mai dure la nivel international. Iar efectele vor fi catastrofale, sustin oamenii de stiinta.

Cea mai periculoasa dintre consecinte este aceea ca, dupa renuntarea la angajamentele luate in ceea ce priveste limitarea emisiilor de carbon, “trei miliarde de tone de dioxid de carbon in plus vor fi eliberate in atmosfera”, sunt de parere oamenii de stiinta americani. Din pacate acest fapt va avea efecte asupra intregii lumi, iar incalzirea globala va accelera.

Administratia americana pentru Oceane estimeaza ca “nivelul marii va creste cu un metru pe coasta orasului Miami, pana in 2060, iar pana la finele secolului aproape 1 milion de proprietati din Florida vor fi inghite de ape. Pierderile se vor ridica undeva la 400 de miliarde de dolari”. Ironic, intre proprietatile care se vor afla sub ape va fi si complexul Mar-a-Lago, detinut de Donald Trump.

Multe tari din lume se confrunta deja cu grave schimbari climatice si fac eforturi sustinute pentru a limita pagubele, insa contributia lor este infima si nu poate acoperi golul lasat de SUA, prin retragerea din Acordul de la Paris.

Scenariu sumbru de la Banca Mondiala: seceta, canicula si fenomenele meteo extreme, noua normaliate

Incalzirea climatica risca sa agraveze "considerabil" saracia pe glob, afectand recoltele agricole si amenintand securitatea alimentara a milioane de persoane, avertizeaza Banca Mondiala

Seceta, canicula, acidificarea oceanelor, reducerea accesului la apa fac ca Banca Mondiala sa anticipeze un scenariu in care comunitatea internationala nu isi va atinge obiectivul de limitare a cresterii temperaturii mondiale la plus 2 grade Celsius in raport cu epoca preindustriala, fata de plus 0,8 grade Celsius in prezent.

Evenimente climatice "extreme" care au loc in prezent "o data la un secol" ar putea deveni "noua norma climatica", avertizeaza institutia, care trage un semnal de alarma mai ales in privinta a trei regiuni de pe glob: America Latina, Orientul Mijlociu si Europa de Est.

Potrivit scenariului negru al unei incalziri cu 4 grade Celsius, pana la 80% din Orientul Mijlociu si America de Sud ar putea fi afectate de valuri de caldura de o amploare "fara precedent", cu riscul de a provoca vaste valuri de imigratie.