"Important este ca fiecare banca centrala din fiecare tara sau regiune sa evalueze daca beneficiile dobanzilor negative sunt mai mari decat costurile si, in cazul acesta, dobanzile negative vor ramane", a spus Jose Vinals.  

Banca Centrala a Suediei a decis joi sa coboare dobanda de politica monetara la minus 0,50%, adaugand ca este pregatita sa utilizeze si alte instrumente pentru a relansa inflatia.  

"Dobanzile negative nu au fost introduse pentru ca bancile centrale vor sa penalizeze sectorul bancar. Dobanzile negative sunt o parte din instrumentele aflate la dispozitia bancilor centrale pentru a sprijini economia", a subliniat Jose Vinals.  

Banca Japoniei a decis luna trecuta sa coboare dobanda de baza in teritoriul negativ, iar BCE ar putea decide in martie sa coboare si mai mult dobanda la depozite, care in prezent se situeaza la minus 0,30%.  

In opinia lui Jose Vinals, decizia de a introduce dobanzi negative va avea consecinte asupra profitabilitatii bancilor, insa scenariul alternativ, in care bancile centrale nu ar fi actionat atat de agresiv, ar fi fost mult mai grav.  

"Haideti sa ne intrebam care ar fi fost situatia daca nu am fi mers atat de departe? Unde ar fi fost economia? Care ar fi fost calitatea activelor bancilor? Am fi fost intr-o situatie foarte dificila? Cred ca raspunsul ar fi unul afirmativ", a apreciat oficialul FMI, potrivit Agerpres.

In urma cu cateva zile, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a declarat ca perspectiva unor dobanzi negative la depozite nu este considerata probabila si nici dorita de BNR.