Cheltuielile au crescut cu 8%, fata de aceeasi perioada a anului trecut, la 333 miliarde de coroane, ceea ce a dus la un deficit de aproximativ 5 miliarde de coroane norvegiene, in trimetrul al doilea al anului, potrivit Bloomberg.

“Veniturile din taxele generate de petrol au scazut dramatic, de la 46 miliarde de coroane, in 2015, la 23 miliarde de coroane, in 2016”, a explicat Biroul de Statistica din Norvegia.

Deficitul inregistrat de Norvegia in trimestrul al doilea este primul deficit din anii ’90 incoace, cand cheltuielile depasesc veniturile.

Norvegia dispune de cel mai mare fond suveran din lume, care se ridica undeva la 800 de miliarde de dolari, bani proveniti din petrol, dar care, incepand de anul trecut, intregistreaza pierderi masive, ca urmare a prabusirii pretului petrolului si a trubulentelor de pe pietele financiare.

"Pierderile au fost provocate de incetinirea economiei globale, declinul pietelor bursiere, in special in China", declara, anul trecut, Yngve Slyngstad, directorul general al Norges Bank Investment Management, divizie a Bancii Centrale a Norvegiei, care gestioneaza Fondul suveran de investitii, dupa pierderi de peste 30 miliarde de dolari. 

Pe langa scaderea pretului petrolului, performanta fondului a fost afectata si de scandalul emisiilor poluante de la Volkswagen. Din 18 septembrie anul trecut, cand a izbucnit Dieselgate, grupul a pierdut aproximativ 21 miliarde euro din capitalizarea bursiera. Fondul suveran de investitii al Norvegiei detinea, la 31 decembrie 2014, o participatie de 1,122% in Volkswagen, evaluata la 1,3 miliarde dolari.