Rajoy a fost fortat recent de ceilalti lideri europeni sa adopte o tinta de deficit bugetar de 5,3% pentru acest an, dupa ce Spania si-a stabilit unilateral ca obiectiv un deficit mai ridicat, de 5,8%.

Unii lideri europeni si pietele financiare au semnalat deja situatia din Spania ca cea mai importanta amenintare in acest moment pentru stabilitatea zonei euro.

Comisarul UE pentru afaceri monetare, Olli Rehn, a invinuit tentativele Spaniei, a patra mare economie a zonei euro, de a relaxa masurile de reducere a cheltuielilor pentru noile presiuni asupra datoriei suverane.

"Deoarece exista perceptia ca Spania isi relaxeaza obiectivele fiscale pentru acest an, a existat deja o reactie pe pietele de capital de cateva zecimi de punct procentual in privinta randamentelor tarii. Asta arata cat de fragila este inca situatia. Pentru a reveni la crestere sustenabila, o conditie este asigurarea sustenabilitatii finantelor publice", a declarat Rehn.

Economistii spanioli au descris tinta de deficit ca "misiune imposibila" pentru o tara cu somaj de 24% si care aluneca din nou in recesiune. Acestia au avertizat asupra consecintelor devastatoare daca Rajoy, care a impus deja reduceri de cheltuieli si majorari de taxe echivalente cu 15 miliarde de euro, trebuie sa identifice noi economii si venituri reprezentand 40 de miliarde de euro.

"Este o misiune imposibila", a afirmat profesorul Luis Garicano, de la London School of Economics, intr-o postare pe blog impreuna cu Jesús Fernández-Villaverde de la Universitatea din Pennsylvania. Cei doi au estimat ajustarea reala, necesara pentru a face fata declinului veniturilor, la 53-64 miliarde de euro. Suma este de doua ori mai mare decat planul de 30 de miliarde de euro "Salvarea Italiei" anuntat de premierul Mario Monti in decembrie.

Nu este clar de unde va realiza guvernul spaniol aceste economii, noteaza Guardian. Executivul a semnalat deja ca pensiile, ajutoarele de somaj si taxa pe vanzari nu vor fi modificate. Au existat zvonuri privind majorari de taxe si tarife la electricitate, dar si de reduceri semnificative ale investitiilor publice.