"Noi imprumuturi de pana la 86 miliarde de euro" vor fi acordate Greciei in urmatorii trei ani, a declarat CE. 

Prima transa se va ridica la 26 miliarde de euro si va fi impartita in mai multe sub-transe: o plata "imediata" de 10 miliarde plasata intr-un cont separat pentru recapitalizarea bancilor grecesti.  A doua "sub-transa" de 16 miliarde de euro va incepe cu o plata de 13 miliarde pana la 20 august, urmata de una sau mai multe la toamna, in functie de punerea in aplicare a reformelor, precizeaza Eurogrupul. 

Grecia nu va trebuie sa recurga la un nou imprumut pentru a putea onora la 20 august o rambursare de 3,4 miliarde de euro catre BCE, asa cum se preconiza, mai ales de Germania care dorea mai mult timp pentru a negocia acordul. 

"Ultimele sase luni au fost dificile. Ele au pus rabdarea la incercare a factorilor de decizie politica si chiar a cetatenilor nostri", a comentat presedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.  "Dar astazi am placerea sa anunt ca toate partile si-au respectat angajamentele" si "mesajul acestui Eurogrup este clar: pe aceasta baza, Grecia este si va ramane ireversibil un membru al zonei euro", a adaugat el.

Grecia si creditorii sai internationali (UE, BCE, MES si FMI) au ajuns marti la un acord tehnic in vederea unui al treilea plan de ajutor international, de 86 miliarde de euro. Textul trebuia ratificat joi de parlamentul de la Atena inainte de a fi examinat de Eurogrup. 

Dupa ce ministrii de finante au aprobat noul plan de asistenta, acesta va trebui validat de mai multe parlamente, printre care Bundestagul german.

Directoarea generala a FMI, Christine Lagarde, a salutat vineri acordul asupra programului de ajutor pentru Grecia, dar a repetat ca datoria tarii este "nesustenabila" si a cerut o relaxarea a ei "semnificativa" din partea europenilor, informeaza AFP si Reuters. 

Sefa Fondului Monetar International saluta "etapele foarte importante" ce constituie acordul de principiu asupra unui al 3-lea plan de ajutor, dar sustine ca Grecia "singura nu va putea restabili viabilitatea indatorarii sale". 

Lagarde adauga ca "pentru sustenabilitatea datoriei pe termen mediu si lung, este decisiv ca partenerii Greciei sa faca angajamente concrete... pentru a oferi o relaxare semnificativa a datoriei, dincolo de ceea ce a fost considerat pana acum", noteaza Reuters.

Potrivit unei surse guvernamentale elene, Angela Merkel s-a aratat marti, intr-o discutie telefonica cu premierul elen Alexis Tsipras, circumspecta fata de acest acord incheiat de urgenta, exprimandu-si preferinta fata de un credit-punte, care sa permita Atenei sa onoreze scadenta din 20 august, dar si un timp suplimentar pentru discutarea planului.

Varoufakis nu crede in aceasta "salvare" a Greciei: FMI "se spala pe maini" si accepta un program bazat pe o datorie imposibil de gestionat

La randul sau, fostul ministru grec de finante Yanis Varoufakis a spus la BBC ca noul acord nu va da rezultatele asteptate, opinia sa contrastand cu a premierului Tsipras.

"Intrebati-i pe toti cei care cunosc situatia finantelor grecesti si va vor spune ca acest acord nu va functiona", a indicat Varoufakis, tinand sa adauge ca asta crede si ministrul german de finante, Wolfgang Schaueble.

Cat despre Fondul Monetar International, acesta "se spala pe maini", acceptand un program bazat pe o datorie imposibil de gestionat, dar pe care toata lumea vrea sa-l puna in practica, a mai mentionat fostul ministru grec. 

Adept al unei linii dure la negocierile cu creditorii internationali, abordare neimpartasita de restul executivului grec, Varoufakis si-a dat demisia din guvern la inceputului lunii iulie. 

Ulterior el a fost acuzat ca in perioada cat a fost ministru a intocmit un asa-zis "plan B", ce ar fi urmat sa fie pus in aplicare in eventualitatea iesirii Greciei din zona euro si al carui element de baza era crearea unui sistem paralel de plati. Varoufakis a recunoscut existenta unui asemenea plan, dar a sustinut ca obiectivul urmarit a fost asigurarea lichiditatilor in sistemul bancar in cazul in care BCE nu ar mai fi facut acest lucru, ceea ce s-a si intamplat si a obligat guvernul grec sa restrictioneze miscarile de capital.