Potrivit sursei citate, Comisia Europeana va discuta acest subiect martea viitoare, avand in vedere refuzul autoritatilor americane si canadiene de a ridica obligativitatea vizelor pentru cetatenii unora dintre statele membre ale Uniunii.

Pe lista tarilor membre ale UE neincluse in programul american Visa Waiver, de ridicare a vizelor, se afla cele doua tari care au intrat in UE in 2007, respectiv Romania si Bulgaria, precum si Croatia, Cipru si Polonia, intrate in blocul comunitar in 2004.

Discutia din Comisia Europeana va avea loc cu doar o saptamana inaintea deplasarii pe care presedintele american Barack Obama o va efectua in Europa si in care, potrivit unui comunicat al Casei Albe, va apara TTIP si va sublinia angajamentul SUA in domeniile comertului si investitiilor.

O dezbatere si decizie politica sunt, evident, necesare asupra unui subiect atat de important. Exista insa un risc real ca UE sa se indrepte spre (introducerea de) vize pentru cele doua state”, a declarat o sursa europeana pentru Reuters, potrivit Agerpres.

Negocierile comerciale pentru un acord transatlantic de liber schimb intre Bruxelles si Washington se afla intr-un punct crucial, ambele parti considerand ca exista sanse mari de adoptare inainte de sfarsitul mandatului lui Barack Obama la Casa Alba, in ianuarie 2017.

Presedintele american va fi prezent la targul de tehnologie Hannover Messe 2016, unde se va intalni cu cancelarul Angela Merkel pe 24 aprilie, deplasarea in Germania fiind precedata de o vizita in Marea Britanie.

“Exista semne de intrebare majore in ceea ce priveste TTIP, nimeni nu stie exact cum se vor finaliza negocierile. Vom vedea daca vom reusi sa-l convingem pe Obama, la Hanovra, sa accepte mai multe dintre cerintele noastre”, a declarat un membru al Parlamentului European apropiat negocierilor.

Ridicarea vizelor pentru cinci state membre, intre care si Romania, marul discordiei dintre UE si SUA

Nu este pentru prima data cand in spatiul european se vorbeste despre posibilitatea reintroducerii vizelor pentru cetatenii americani si canadieni, daca cele doua tari nu ridica la randul lor vizele pentru toate statele membre UE.

In decembrie 2013, parlamenrul European a adoptat chiar si un Regulament care prevede introducerea vizelor pentru orice stat ai carui cetateni circula liber in Europa, dar care la randul sau nu acorda aceleasi privilegii tuturor celor 28 de tari comunitare.

"Comisia Europeana ia foarte in serios principiile reciprocitatii si solidaritatii, iar noul mecanism arata asta. Comisia va analiza foarte atent orice cerere, dar va trebui sa decida daca urmatorul pas poate include o astfel de solutie", declara, la acea vreme, Michele Cercone, purtator de cuvant al comisarului pentru afaceri interne Cecilia Malmstrom.

Teoretic, SUA si Canada aveau sase luni la dispozitie sa ridice vizele pentru romani, polonezi, croati, bulgari si ciprioti. Practic, nici dupa mai bine de doi ani situatia nu s-a schimbat.

Departamentul de Stat al SUA a avut o reactie foarte dura, dupa decizia luata in PE: "Suntem ingrijorati ca noua regula poate impune viza pentru toti cetatenii din statele care nu ofera circulatie libera tuturor europenilor. Legislatia poate afecta negativ oamenii de afaceri americani, dar si turistii care calatoresc in UE, iar daca se vor aplica vize pentru ei, masura ar putea duce la impunerea vizei pentru toti europenii care vor sa calatoreasca la randul lor in SUA, potrivit tratatelor de reciprocitate, or asta ar incetini revenirea economica atat in Europa, cat si in Statele Unite", se arata intr-o declaratie a reprezentantilor Departamentului de Stat al SUA, pentru Stirile ProTV.

De altfel, autoritatile americane au sustinut, in repetate randuri, ca SUA ar fi dispuse sa elimine restrictiile pentru romani doar daca procentul de refuz la interviurile pentru viza va scadea sub 3% - fata de peste 10%, cat a fost in anii anteriori.

Citeste si: Ce se intampla cu vizele pentru America in 2016. Ambasadorul SUA: mai exista o singura cerinta de indeplinit

TTIP, cel mai mare pact comercial la nivel mondial

Anul 2016 este considerat crucial pentru obtinerea de progrese in negocierile pe tema Tratatului Transatlantic pentru Comert si Investitii (TTIP), in contextul in care in Statele Unite vor avea loc alegeri prezidentiale in noiembrie, iar mandatul presedintelui Barack Obama se va incheia in ianuarie 2017.

Presedintele american Barack Obama si liderii Uniunii Europene au lansat, in iunie 2013, negocierile pentru un acord de liber schimb care ar putea fi unul dintre cele mai mari pacturi comerciale la nivel mondial.

Discutiile pentru un acord comercial transatlantic au inceput pe fondul estimarilor ca acesta ar putea aduce beneficii economice de peste 100 de miliarde de dolari pe an atat in economia americana, cat si in cea a Uniunii Europene. Acordul ar putea duce la crearea a 400.000 de locuri de munca in Uniunea Europeana.

Unul dintre principalele obstacole in negocierile pe tema acordului menit sa reduca barierele comerciale dintre Europa si SUA si sa armonizeze legislatia este o clauza privind protectia investitiilor solicitata de partea americana.

In Europa, exista temeri ca multinationalele americane ar putea invoca mecanismul reglementarii disputelor pentru a contesta reglementarile comunitare din industria alimentara, din domeniul muncii si al mediului inconjurator.

Initiatorii proiectului mizeaza pe cresterea schimburilor comerciale cu cel putin 100 de miliarde de dolari (91 miliarde de euro) anual, pe ambele maluri ale Atlanticului.

De ce se teme Europa

Negocierea acordului comercial gigant inrte cele doua blocuri economice, care ar crea, pentru prima data, o piata transatlantica de 800 de milioane de persoane si ar uni aproape jumatate din economia lumii, a starnit numeroase proteste in Europa.

Ungaria, prin vocea premierului Viktor Orban, a fost prima tara care si-a anuntat pozitia impotriva TTIP, daca intelegerea comerciala intre SUA si UE va afecta jurisdictia instantelor ungare in conflictele legate de comert.

Orban s-a referit in special la situatiile in care procesele legate de comert vor fi rezolvate de instantele nationale sau vor fi “tarate” intr-o instanta din afara Ungaiei.

“Nu putem sa sustinem nicio intelegere de liber schimb care sa mute jurisdictia din sistemul judiciar din Ungaria intr-un loc necunoscut noua, in care nu avem nicio sansa sau, cel putin, nu vedem nicio posibilitate de a avea reguli corecte”, declara Orban recent.

Opozantii acestui parteneriat se tem de faptul ca multinationalele americane ar putea folosi un mecanism de rezolvare a disputelor intre investitor si stat – ISDS pentru a contesta legislatia europeana referitoare la restrictiile comertului liber.

Orban sustine ca este nevoie de precautie si a avertizat ca nu va accepta o intelegere care este impotriva intereselor Ungariei. “Cea mai importanta problema, pe langa cum afecteaza acest lucru fiecare sector, este daca in urma acestui acord comercial Ungaria isi pierde o parte din suveranitate”, a mai spus premierul de la Budapesta.

Totodata, oficiali francezi au avertizat ca negocierile cu SUA vor fi "foarte lungi si complicate", cu discutii dure in domenii sensibile, precum agricultura, si cu solicitari europene pentru un acces mai mare la contracte in sectorul public american.