Valoarea numerarului in circulatie in Suedia, unde primele bancnote au fost introduse in urma cu peste 300 de ani, a scazut pana la 1,5% din PIB de la aproape 10% din PIB in 1950.

"Cu cat scade numarul celor care traiesc in Suedia si utilizeaza bancnote si monede, cu atat devine mai clar ca Riksbank trebuie sa analizeze daca ar trebui sa emita moneda digitala ca un instrument complementar la banii pe care ii avem astazi", a declarat Cecilia Skingsley. Aceasta a adaugat ca Riksbank va fi nevoita sa analizeze mai multe chestiuni, inclusiv tehnice, juridice si practice inainte de a decide daca va emite moneda digitala peste doi ani. "Desi pare simplu la prima vedere sa emiti e-krona, aceasta este ceva nou pentru o banca centrala astfel incat nu exista un precedent de urmat", a spus Skingsley.

De asemenea, Cecilia Skingsley a subliniat ca daca Riksbank va decide sa emita moneda digitala aceasta nu va inlocui numerarul ci va servi ca un instrument complementar. "Riksbank va continua sa emita bancnote si monede atat timp cat exista cerere pentru ele in societate", a precizat viceguvernatorul.

Potrivit datelor publicate de Banca Centrala a Suediei, cererea de numerar in randul publicului larg a scazut cu aproximativ o treime de la 97 miliarde coroane (10,5 miliarde de dolari) in 2007 pana la 61 miliarde de coroane in prezent, in conditiile in care 97% din populatia Suediei utilizeaza un card bancar. In plus, aproximativ jumatate din populatia adulta a Suediei utilizeaza aplicatia de plata pe telefon Swish, care permite utilizatorului sa trimita bani via un telefon mobil conectat la un cont bancar.

Infiintata in 1668, Riksbank este considerata cea mai veche banca centrala din lume. Incepand din 1904, Riksbank este singurul emite de bancnote in Suedia.