Potrivit acestui studiu, creşterea salariilor reale din Germania ar urma să se accelereze în acest an, după un avans de 0,9% în 2017, şi va depăşi cu aproape un punct procentual creşterea de doar 0,6% aşteptată în Franţa şi avansul de 1% pentru ansamblul UE, potrivit Agerpres.

"Ţinând cont de creşterea economică stabilă şi de un şomaj relativ scăzut, creşterea salariilor reale în Germania pare a fi în continuare una modestă", comentează Fundaţia Hans-Bockler, considerată a fi apropiată de sindicate.

Salariaţii germani sunt într-o poziţie de forţă care le permite să solicite majorări salariale semnificative, având în vedere că economia germană cunoaşte al nouălea an de creştere consecutivă. În consecinţă, în luna februarie, puternicul sindicat IG Metall a obţinut o majorare salarială de 4,3% de care vor beneficia cei aproximativ 3,9 milioane de salariaţi din sectorul metalurgiei, sector care în Germania cuprinde grupurile Daimler, Siemens, Bosch, precum şi numeroase IMM-uri exportatoare.

În ceea ce priveşte salariul brut, studiul mizează pe o creştere de 3,1% în Germania în acest an, faţă de un avans de 2,3% în Franţa.

Însă, această creştere salarială nu se regăseşte decât la o parte din forţa de muncă din Germania, ţară unde companiile evită acordurile la nivel de ramură. Aceasta face ca în Germania "diferenţa între salariile mici şi cele medii să fie mai mare decât în majoritatea ţărilor din Europa de Nord sau de Vest", subliniază cercetătorii de la WSI.

În alte ţări, salariile reale nu vor urma în acest an evoluţia conjuncturii şi a inflaţiei. Astfel, pentru Spania, este preconizată o scădere de 0,3%, faţă de o mică creştere de 0,3% în Grecia şi una de 0,4% în Marea Britanie. Italia ar urma să înregistreze performanţe uşor mai bune, respectiv o creştere de 0,9%, în condiţiile în care Europa este îngrijorată de viitoarea politică economică şi bugetară a noului Guvern de la Roma.

Record de locuri de muncă vacante

Numărul locurilor de muncă vacante în Germania a atins un nivel record în primul trimestru din 2018, se arată într-un raport publicat, săptămâna trecută, de Institutul pentru cercetarea forţei de muncă (IAB).

În primele trei luni din acest an existau 1,19 milioane locuri de muncă neocupate la nivel naţional - cel mai ridicat nivel de după reunificarea Germaniei, în 1990.

Comparativ cu trimestrul precedent, s-a înregistrat o creştere de 7.000 de locuri de muncă vacante, iar faţă de perioada similară din 2017 un avans de 126.000.

În vestul ţării erau 930.000 de locuri de muncă vacante, în timp ce în est erau 260.000, arată datele Institutului pentru cercetarea forţei de muncă, care colectează datele de la 15.000 de angajatori din toate sectoarele economiei.

Companii germane de toate mărimile sunt în căutare de forţă de muncă, dar cea mai mare cerere este la firmele mici, cu până la nouă angajaţi.

"Cererea de angajaţi rămâne ridicată. În acest moment nu estimăm o modificare a tendinţelor pe piaţa muncii", a apreciat exportul IAB Alexander Kubis.

Cele mai multe locuri de muncă vacante în Germania - 327.000 - sunt pentru consultanţi, consilieri fiscali, arhitecţi, cercetători de piaţă, specialişti în publicitate şi experţi IT, în timp ce în industrie, motorul tradiţional de creştere a economiei, sunt 163.000 de poziţii neocupate, arată datele IAB. Iar rata șomajulu se menține la cel mai redus nivel de după reunificarea Germaniei.

Companii germane de toate mărimile sunt în căutare de forţă de muncă, dar cea mai mare cerere este la firmele mici, cu până la nouă angajaţi.

Pentru a face faţă deficitului de personal, angajatorii oferă diverse subvenţii, inclusiv majorări salariale mai ridicate decât rata inflaţiei şi condiţii de lucru flexibile. De asemenea, companiile germane au iniţiat programe de pregătire pentru cetăţeni din alte state europene unde şomajul în rândul tinerilor este la un nivel ridicat, inclusiv Ungaria, România, Bulgaria şi Spania.