Islanda are un nivel de trai foarte ridicat, este o națiune pacifistă, cetățenii nu dețin arme, iar numărul deținuților este unul dintre cele mai mici din Europa. Iar peisajul natural contribuie din plin la starea de bine a islandezilor.

În ciuda faptului că este o țară nordică, temperaturile în Islanda, în timpul verii oscilează între 13 și 26 de grade Celsius. Iar iarna, spectacolul oferit de luminile nordului te face să uiți de cele minus 20-30 de grade care se pot înregistra în Oceanul Atlantic. În rest, în capitala Reykjavik, temperaturile medii iarna sunt cam aceleași ca în New York.

Islanda este unul dintre cele mai bune locuri de unde se poate vedea Aurora Boreală. Fenomenul natural pictează cerul nopții în culori fascinante, spectacol pe care este bine să-l vedeți măcar o dată în viață. Nu există date fixe pentru a vedea luminile nordului, dar în intervalul septembrie-martie fenomenul apare destul de des.

Islanda este și o enormă centrală de energie geotermală. Toată țara este împânzită cu izvoare și lacuri naturale încălzite de mantaua Pământului. Așadar, în Islanda există în jur de 250 de regiuni geotermale cu peste 800 de izvoare fierbinți, a căror temperatură ajunge undeva la 75 de grade Celsius.

În consecință, energia geotermală încălzește 85% din locuințele islandezilor, iar apa fierbinte de la robinete vine tot de la izvoarele fierbinți. Bonus pentru vizitatori, gheizerele cu apă fiartă oferă un adevărat spectacol. De altfel, și cuvântul care denumește fenomenul vine de la numele gheizerului Geysir din Haukadalur, sudul Islandei.

Vulcanii fac și ei parte din peisaj. În jur de 130, active sau inactivi. Când erupe un vulcan în Islanda, se perturbă traficul aerian pe tot continentul. Cel mai recent exemplu este cel al vulcanului cu nume imposibil de pronunțat pentru străini - Eyjafjallajökull, care a erupt în 2010, provocând haos și pierderi de 7 miliarde de dolari în traficul aerian european. Însă explorarea vulcanilor, în condiții de securitate, este una dintre cele mai mari atracții pentru turiștii străini.

Islandezii nu au nume de familie, în sensul tradițional. Majoritatea numelor de familie islandeze se formează după formula: „fiul lui” sau „fiica lui”. Corespondentul în românește ar fi, de exemplu, Aioanei sau Amăriuței.

Islandezii folosesc în general doar prenumele în conversații, indiferent că este vorba de o întâlnire între prieteni sau de o întâlnire de afaceri. Chiar și agenda telefoanelor mobile conține doar prenumele contactelor.

Dar și în ceea ce privește prenumele există reguli stricte. Părinții nu-și pot numi copiii cum vor, ci doar cu nume islandeze, pentru păstrarea identității naționale. Toate prenumele alese de părinți pentru copiii lor trebuie acceptate de Comitetul Islandez pentru Nume, care poate respinge unele propuneri, obligând părinții să vină cu un nume potrivit.

Singurul mamifer originar din Islanda este vulpea polară. Aceasta își schimbă culoarea în funcție de anotimp – iarna este albă, iar vara este maro, și este unul dintre cele mai drăgălașe animale de pe insulă. Islanda este cunoscută și pentru caii sălbatici, care s-au adaptat perfect în peisajul vulcanic. Partea bună a lucrurilor este că în Islanda nu există țânțari. Fenomen pe care oamenii de știință nu îl pot explica, de vreme ce în Groenlanda vecină aceste insecte există în număr mare.

În Islanda nu există sistem de transport feroviar. Si niciun McDonald’s și niciun Starbucks. Însă turiștii străini se pot delecta cu bunătățile locale. Cafeaua islandeză este un exemplu. Sau skyr, un iaurt cremos, care face concurență mai celebrului iaurt grecesc.

În 2008, Islanda a fost prima țară europeană care a intrat în colaps economic, după prăbușirea sistemului bancar. A fost una dintre cele mai puterice căderi economice din acea peruoadă. Cu toate acestea, revenirea a fost remarcabilă. În doar câțiva ani, Islanda a revenit pe creștere economică, iar salariile au crescut din nou. Datoria publică este în limite, iar Guvernul a plătit deja ajutorul financiar luat de a FMI. Cum au reușit acest lucru? Au lasat băncile să dea faliment, au băgat la închisoare câțiva bancheri și au devalorizat masiv moneda națională. Aceste măsuri au produs drame pe termen scurt, dar s-au dovedit o merodă eficientă de a reveni pe linia de plutire.

Islandezii sunt și printre cei mai deștepți pământeni. Islanda are o rată de alfabetizare de 99%, una dintre cele mai ridicate din lume. De altfel, tipărește și cele mai multe cărți decât oricare altă țară – cinci titluri la mia de cetățeni. Iar de Crăciun, islandezii nu-și oferă alt cadou în afară de cărți.