Aceasta este cea mai mare investitie din Occident pe care o primeste Iranul, dupa relaxarea sanctiunilor economice internationale, in 2016.

Anul trecut, Statele Unite si alte puteri mondiale au ridicat o serie de sanctiuni, dupa ce regimul de la Teheran a promis ca face un pas inapoi in dezvoltarea programului sau nuclear.

Cu aceasta intelegere pe o perioada de 20 de ani, gigantul francez Total se intoarce in Iran, unde a inceput sa opereze prima data in anii ’90. CEO-ul companiei Patrick Pouyanne a declarat ca investitia se va face “in deplina concordanta cu legile nationale si internationale aplicabile”.

Statele Unite inca impun restrictii companiilor americane care vor sa investeasca in Iran, iar unele companii din vestul Europei au fost circumspecte sa intre pe piata iraniana, de vreme ce tara islamica se mai confrunta inca cu sanctiuni care impiedica firmele sa tranzactioneze dolari americani in Iran.

Francezii de la Total estimeaza ca prima faza a proiectului va costa in jur de 2 miliarde de dolari, dar nu a putut oferi o estimare si pentru faza a doua. Agentia nationala de presa de la Teheran precizeaza ca valoarea totala a investitiei se va ridica la 4,8 miliarde de dolari.

Total va detine 50,1% din actiunile proiectului South Pars, chinezii de la CNPC, 30%, in timp ce compania nationala Petropars va detine 19,9% din parcul gazifer.

Ministrul iraian al Energiei estimeaza ca proiectul South Pars va scoate la suprafata gaze natural in valoare de 54 de miliarde de dolari, calculat a preturile actuale. Gazul va intyra pe piata iraniana in 2021.

Aceasta este cea mai semnificativa investitie in productia de energie a Iranului, de la relazarea sanctiunilor international.
Datele OPEC arata ca Iranul si-a majorat productia de titei cu mai mult de 33%, din 2015. Tara islamica detine 9% din rezervele descoperite de petrol ale lumii si 18% din rezervele de gaze natural la nivel mondial, potrivit datelor statistice.

Iranul imparte parcul gazifer South Pars cu statul vecin Qatar.

Colaborarea cu Iranul, motivul excomunicarii Qatarului

Recent, o coalitie de tari arabe a decis sa taie toate relatiile diplomatice si sa opreasca legaturile terestre, aeriene si martime cu Qatarul, pe motiv ca aceasta ar finanta terorismul si ar avea legaturi stranse cu Iranul. Printre tarile care au impus aceasta blocada diplomatica se numara Arabia Saudita, Emiratele Arabe Unite, Egipt si Bahrain.

Excomunicarea Qatarului de catre Arabia Saudita isi are radacinile, insa, intr-un conflict inceput inca din 1995, iar istoria veche a conflictului si viitorul acestuia pot fi cel mai bine explicate prin prisma gazelor naturale, arata o analiza Bloomberg.

In anul respectiv, tatal actualului emir al Qatarului, seicul Tamim bin Hamad Al Thani, si-a inlaturat de la putere propriul tata, pro-saudit, si a efectuat prima livrare de gaze naturale lichefiate, de la cel mai mare zacamant din lume, potrivit News.ro.

Zacamantul offshire North Field, unde se afla practic toate rezervele de gaze al Qatarului, este impartit cu Iranul, rivalul Arabiei Saudite. Avutia acumulata din vanzarile de gaze a transformat Qatarul nu doar in cea mai bogata natiune din lume, cu un venit anual pe cap de locuitor de 130.000 de dolari pe an, ci si in cel mai mare exportator de gaze naturale lichefiate.

Atentia acordata gazelor diferentiaza Qatarul de producatorii vecini de petrol in Consiliul de Cooperare din Golf si a permis emiratului sa rupa dominatia Arabiei Saudite. In schimb, Qatarul si-a dezvoltat propriile legaturi cu alte puteri, intre care Iranul, Statele Unite (Qatarul gazduieste Comandamentul Central al SUA) si, mai recent, cu Rusia.

Productia de gaze naturale a Qatarului nu este supusa restrictiilor OPEC, cartelul petrolului dominat de Arabia Saudita.