Riscul intensificării apelurilor pentru organizarea unui referendum privind criza irlandeză este "foarte real", iar premierul Theresa May cunoaşte situaţia, a afirmat un ministru britanic, scrie Mediafax.ro.

"Guvernul riscă să alunece fără să vrea spre un referendum privind frontiera" irlandeză, a declarat un alt membru al Guvernului de la Londra.

Un vot pe tema unificării ar fi o "posibilitate reală" în cazul producerii unui Brexit fără acord. "Dacă ajungem la un mediu de haos, perturbări şi incertitudine, această situaţie ar stimula apelurile pentru un referendum", a confirmat un al treilea membru al Guvernului Theresa May.

Cei trei membri ai Guvernului britanic au făcut aceste declaraţii sub protecţia anonimatului, pentru BBC.

Citește și: Brexitul reactivează terorismul în Irlanda de Nord. O mașină capcană a explodat în nordul țării

Theresa May vrea renegocierea situaţiei frontierei nord-irlandeze. Acordul pe tema Brexit prevede un statut special pentru provincia britanică Irlanda de Nord, în scopul evitării introducerii controalelor la frontiera cu Irlanda, stat membru al UE.

Prevederea este contestată de numeroşi parlamentari britanici. Garanţiile acordate Irlandei de Nord riscă să blocheze Marea Britanie în "serii de negocieri repetate" în următorii ani, se arată în raportul guvernamental de evaluare juridică.

Multe voci au avertizat asupra faptului că o ieșire necontrolată a Regatului Unit din Uniunea Europeană, care va trasa orice fel de graniță între Irlanda și Irlanda de Nord, va duce la reactivarea confictului dintre republicani și unioniști, conflict care, timp de trei secole, a făcut mii de victime.

După Brexit, frontiera de 500 de km dintre Irlanda şi Irlanda de Nord va fi singura graniță terestră pe care Marea Britanie o va avea UE. Cum va funcționa această frontieră este un subiect sensibil, datorită istoriei regiunii. Atât Bruxelles-ul, cât și Londra au declarat de-a lungul timpului că o soluție va fi găsită în timpul negocierilor și nu va exista din nou o graniță și puncte de control între cele două Irlande. Însă, respingerea în Parlamentuil britanic a acordului cu UE ridică îngrijorări în ceea ce privește această frontieră.

Timp de trei decenii, în perioada Tulburărilor (the Troubles), ciocniri sângeroase au avut loc între naționaliștii irlandezi catolici, pe de o parte, și protestanții unioniști, pe de altă parte, conflict soldat cu 3.600 de morți. Pacea a fost restabilită în urmă cu 20 de ani. În 1998, Acordul de pace din Vinerea Mare (“Good Friday Agreement") a pus capăt acestei perioade de înfruntări confesionale - conflict catalogat că fiind unul dintre cele mai sângeroase din Europa de după război - în special eliminând posturile militare de control la frontieră.

Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord şi Republica Irlanda au aderat împreună la UE, în 1973, într-o perioada în care violenţele şi atacurile teroriste puseseră stăpânire pe Belfast. Controalele de la graniţa dintre cele două ţări au fost eliminate în anii ’90, când cele două state au devenit parte a pieţei unice europene, iar Acordul din Vinerea Mare din 1998 a dus la încetarea ostilităţilor dintre republicanii catolici care luptau pentru unificarea Irlandei şi protestanţii unionişti loiali Regatului Unit.