Judecătorii au mai stabilit ca ASF să-i plătească Ralucăi Ţintoiu daune morale de 1.000 de euro.

Decizia nu este definitivă.

"Admite acţiunea, în parte. Anulează decizia de sancţionare nr. 541/14.04.2017 emisă de pârâtă, actele care au stat la baza emiterii sale, precum şi toate actele subsecvente, inclusiv decizia nr. 1090/04.08.2017 de soluţionare a plângerii prealabile. Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 1.000 de euro (în lei, la cursul BNR din data efectuării plăţii), cu titlu de daune morale. Respinge petitul având ca obiect restituirea amenzii contravenţionale, ca fiind formulat împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Cererea de recurs se depune la Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal. Pronunţată, azi, 16.10.2018, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei instanţei", se arată în decizia CAB.

În septembrie anul trecut, Raluca Țintoiu a contestat în instanță decizia ASF de a o amenda și de a-i retrage autorizarea pentru poziția de director al administratorului de fond de pensii.

În luna aprilie 2017, fondul de pensii NN și-a anunțat clienții cărora le administrează pensia privată obligatorie că în ultimele săptămâni existaseră discuții în spațiul public privind o eventuală decizie de naționalizare a fondurilor de pensii private și le recomandă să se informeze despre contextul pieței.

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a decis în aceeași lună sancționarea fondului de pensii private NN Pensii cu o amendă reprezentând 1% din capitalul social al fondului de 75 milioane lei, această fiind cea mai mare amendă aplicată de ASF de la înființare.

ASF a decis și retragerea autorizației directorului general Raluca Țintoiu, din cauza mesajului trimis clienților, legat de naționalizarea fondurilor de pensii private.

În luna iunie anul trecut, ministrul Finanțelor de atunci, Ionuț Mișa, declara că Pilonul II de pensii, care administrează active de aproape 40 de miliarde lei, va fi desființat, banii urmând a fi returnați contribuabililor, iar aceștia vor trebui să aleagă între Pilonul I, de stat, sau Pilonul III, privat. Mișa nu considera, la acea vreme, că această măsură este o naționalizare a pensiilor private.

Premierul de la acea vreme, Mihai Tudose, a dezmințit, ulterior, declarația lui Mișa, potrivit căreia Pilonul II de pensii va fi desființat, însă a precizat că Guvernul vrea să modifice sistemul de pensii private și face mai multe simulări în acest sens.

Luna trecută, actualul ministru al Finanțelor Eugen Teodorovici declara că Pilonul II de pensii nu va fi tăiat, suspendat sau eliminat ci, din contră, până la final de an ar putea fi "o surpriză plăcută.

"Nu va tăia nimeni din Pilonul II, nu va suspenda, nu va bloca, nu va elimina, chiar, din contră, sper ca până la final de an să fie şi o surpriză plăcută pe acest Pilon II de pensii, adică exact contrariul celor spuse de unii şi alţii care tot aruncau aşa în piaţă...", a spus Teodorovici, citat de Agerpres.

Potrivit acestuia, modificarea va fi făcută în baza analizei realizate în iulie, fiind luate în calcul randamentele, costurile, posibilitatea de investiţii în alte zone etc.

"În baza acelei analize pe care am anunţat că o facem undeva în iulie, pentru că trebuie să vezi în 10 ani ce a mers bine, ce trebuie îndreptat, fie că laşi fondurile de pensii să facă investiţii şi în alte zone, cum sunt în alte state. Vedem, dacă da, care este riscul, trebuie să vedem exact, legal, la nivel european care este aria de posibilităţi. Asta. Foarte bine. Cât are România? Atât. Putem extinde? Da. Cu ce risc? Să vedem dacă toate randamentele sunt cele corecte. Poate pot fi randamente mult mai bune pentru fondurile de pensii. Să vedem şi costurile, dacă acele costuri pe care operatorii le încasează, pe care noi le acoperim dacă nu cumva sunt foarte mari sau prea mari. Hai să vedem, ca tot ce facem să facem în interesul celui care are încredere în astfel de pilon de pensii. Şi atunci şi cu altă măsura din partea statului, poate de a mai pune în această zonă anumite sume, astfel încât lumea să fie mulţumită. Poate vedem şi o altă alternativă. Poate vorbim de Pilonul III. Poate fi în aşa fel făcut să fie un mix, astfel încât omul să aleagă cea mai bună variantă pentru anii ce urmează pentru pensie", a explicat ministrul Finanţelor.

În prezent, contribuţia la pensii a angajatului este de 10,5% din salariul nostru. Din aceşti bani, 5,4% ajung într-un buget comun, al pensiilor de stat, numit Pilonul I de pensii, iar 5,1% sunt direcţionaţi într-un cont de pensie administrată privată, numit Pilon II de pensii.

Titularul nu poate să retragă banii înainte de pensionare, decât în caz de invaliditate sau îi primesc moştenitorii în caz de deces. Dacă Pilonul II devine opţional, iar oamenii aleg să-şi lase toţi banii în grijă statului, atunci viitorul lor va fi în mâinile politicienilor care decid cum, dacă şi cât cresc pensiile.

Reprezentanţii fondurilor de pensii sunt în continuare îngrijoraţi de intenţia Executivului de a face Pilonul II de pensii opţional. Prin pensiile private sunt asigurate venituri suplimentare la pensie pentru cei care contribuie acum. Economiştii spun că redirecţionarea masivă a banilor din pensiile private către cele de stat va avea un efect de bumerang şi va lovi în bugetul statului. Asta pentru că, pentru a înmulţi banii din contribuţiile plătite de salariaţi, fondurile de pensii fac investiţii, iar unele ajung să alimenteze bugetul.