Rata locurilor de muncă vacante a fost de 1,25% în trimestrul II din acest an, în creştere cu 0,05 puncte procentuale faţă de trimestrul precedent.

Comparativ cu acelaşi trimestru al anului 2017, rata locurilor de muncă vacante a scăzut cu 0,08 puncte procentuale, iar numărul locurilor de muncă vacante a scăzut cu 2.700.

În trimestrul II din 2018, cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în alte activităţi de servicii (2,88%), în administraţia publică (2,59%), respectiv în sănătate şi asistenţă socială (2,05%). În industria prelucrătoare s-a concentrat peste o pătrime din numărul total al locurilor de muncă vacante (17.500 locuri vacante), iar rata a ajuns la valoarea de 1,46%.

"Sectorul bugetar a însumat circa 27% din numărul total al locurilor de muncă vacante. Astfel, 7.100 locuri vacante se regăsesc în administraţia publică, 6.900 locuri vacante în sănătate şi asistenţă socială, respectiv 2.700 locuri vacante în învăţământ", se arată în comunicatul INS.

La polul opus, cele mai mici valori atât ale ratei, cât şi ale numărului locurilor de muncă vacante s-au regăsit în industria extractivă (0,14%, respectiv 0,07 mii locuri vacante).

Prin comparaţie cu trimestrul precedent cele mai relevante creşteri ale ratei locurilor de muncă vacante s-au regăsit în activităţile de transport şi depozitare (+0,25 puncte procentuale), urmate de cele din industria prelucrătoare (+0,20 puncte procentuale).

În ceea ce priveşte numărul locurilor de muncă vacante creşteri mai relevante s-au observat în industria prelucrătoare (+2.400), respectiv +700 locuri vacante în transport şi depozitare. La polul opus, cele mai semnificative scăderi ale ratei locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în activităţile de intermedieri financiare şi asigurări (-0,14 puncte procentuale), respectiv în cele profesionale, ştiinţifice şi tehnice (-0,10 puncte procentuale), iar numărul locurilor de muncă vacante a cunoscut cea mai mare scădere în activităţile aferente comerţului (- 200 locuri vacante).

"Faţă de acelaşi trimestru al anului anterior, cele mai semnificative creşteri ale ratei locurilor de muncă vacante s-au observat în transport şi depozitare (+0,50 puncte procentuale), respectiv în alte activităţi de servicii (+0,43 puncte procentuale). În ceea ce priveşte numărul locurilor de muncă vacante, cele mai importante creşteri au fost în industria prelucrătoare (+1.900 locuri vacante), respectiv în transport şi depozitare (+1.400 locuri vacante). La polul opus, cu cele mai relevante scăderi atât ale ratei, cât şi ale numărului locurilor de muncă vacante s-au regăsit administraţia publică (-1,39 puncte procentuale, respectiv -3,6 mii locuri vacante), respectiv sănătatea şi asistenţa socială (-1,06 puncte procentuale, respectiv -3.400 locuri vacante)", arată datele INS.

BM: Exodul creierelor va avea consecinţe serioase asupra dezvoltării României

De asemenea, în trimestrul II din 2018, cea mai mare cerere de forţă de muncă salariată exprimată de angajatori atât prin intermediul ratei, cât şi a numărului locurilor de muncă vacante a fost pentru ocupaţiile de specialişti în diverse domenii de activitate - grupa majoră 2 (1,55%, respectiv 16.400 locuri vacante), iar cele mai mici valori s-au înregistrat pentru ocupaţiile de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit - grupa majoră 6 (0,41%, respectiv 100 locuri vacante) şi de membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalţi conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori - grupa majoră 1 (0,67%, respectiv 2.300 locuri vacante).

Comparativ cu trimestrul precedent, cele mai relevante creşteri atât ale ratei, cât şi ale numărului locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în ocupaţiile de muncitori necalificaţi - grupa majoră 9 (+0,16 puncte procentuale, respectiv +1.200 locuri vacante) şi operatori la instalaţii şi maşini; asamblori de maşini şi echipamente - grupa majoră 8 (+0,16 puncte procentuale, respectiv +900 locuri vacante).

Un raport al Băncii Mondiale relevă faptul că mai bine de unul din patru absolvenţi de studii superioare (26,6%) pleacă din ţară, iar exodul creierelor poate avea consecinţe serioase asupra dezvoltării României, de vreme ce emigraţia permanentă a persoanelor cu studii superioare poate priva ţara de cunoştinţele şi competenţele necesare pentru îmbunătăţirea productivităţii şi a standardelor de viaţă, pe termen lung

Criza de capital uman este încă şi mai acută când vine vorba de lucrătorii calificaţi, care lucrează manual, şi de lucrătorii înalt calificaţi, în special cei din domeniul IT&C, sănătate, învăţământ, ştiinţă şi inginerie.

Persoanele cu calificări scăzute sunt adesea atrase în străinătate de salariile mai bune. Acestea le permit să trimită bani acasă. Mulţumită acestor sume ('remitenţe'), multe familii sărace, în special cele din mediul rural, şi-au îmbunătăţit condiţiile de viaţă şi au putut ieşi din sărăcie. Una dintre consecinţele emigrării este însă extrem de dureroasă. Generaţii întregi de copii, nu mai puţin de 100.000, conform datelor oficiale, rămân în ţară fără părinţi, deoarece aceştia pleacă în străinătate în căutarea unui loc de muncă.