Astfel, condamnaţii pentru infracţiunile de serviciu - delapidare, abuz în serviciu, conflict de interese, obţinere ilegală de fonduri - îşi vor pierde toată averea dobândită în ultimii cinci ani, de dinaintea deciziei instanţei de condamnare, dacă prin astfel de fapte a fost obţinut un folos material, iar persoana în cauză este condamnată la închisoare pe o perioadă de cel puţin patru ani.

„A fost aprobat un proiect de lege de modificare şi completare a unor acte normative din domeniul penal, destinat transpunerii unor prevederi din două directive ale Uniunii Europene. Proiectul elaborat de Ministerul Justiţiei va fi transmis spre dezbatere şi adoptare Parlamentului. Proiectul de lege are în vedere exclusiv transpunerea unor prevederi din două directive ale Uniunii Europene: Directiva 2014/42/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind îngheţarea şi confiscarea instrumentelor şi produselor infracţiunilor săvârşite în Uniunea Europeană, precum şi Directiva 2016/343/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumţiei de nevinovăţie şi a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale”, informează Executivul.

Potrivit Guvernului, intervenţiile legislative cuprinse în proiect au în vedere instituţia confiscării extinse, contestarea măsurii de siguranţă a confiscării speciale ori a confiscării extinse, reglementarea compunerii completului care va judeca contestaţiile prevăzute de art. 2501 alin.(1) şi respectiv art. 4252 din Codul de Procedură Penală împotriva măsurii asigurătorii luate de procuror sau a modului de aducere la îndeplinire a acesteia şi, respectiv, împotriva hotărârii prin care instanţa de apel dispune măsura de siguranţă a confiscării speciale ori a confiscării extinse direct în apel.

De asemenea, se reglementează, în mod expres, obligaţia de a informa persoana condamnată definitiv în lipsă, odată cu înmânarea mandatului de executare a pedepsei, cu privire la dreptul de a solicita redeschiderea procesului penal. De asemenea, proiectul introduce prevederi referitoare la funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate.

În privinţa instituţiei confiscării extinse, proiectul transpune unele prevederi ale Directivei 2014/42/UE, astfel, confiscarea extinsă poate fi aplicată atunci când pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de patru ani sau mai mare.

O altă condiţionalitate este ca fapta la care a fost condamnată persoana să fie susceptibilă să îi procure un folos material şi dacă instanţa îşi formează convingerea că bunurile respective provin din activităţi infracţionale. În acest caz, convingerea instanţei se poate baza inclusiv pe disproporţia dintre veniturile licite şi averea persoanei. În proiectul textului de lege, confiscarea extinsă se dispune asupra bunurilor dobândite de persoana condamnată într-o perioadă de 5 ani înainte şi, dacă este cazul, după momentul săvârşirii infracţiunii, până la data emiterii actului de sesizare a instanţei.

Totodată, sunt incluse şi prevederi referitoare la Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI).

În acest sens, se stabileşte responsabilitatea ANABI de a transmite judecătorului delegat cu executarea despre orice împiedicare ori întârziere survenită în cursul executării unei confiscări speciale sau confiscări extinse, pe baza informaţiilor periodice primite de la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi de la alte autorităţi competente cu punerea în executare a acestor măsuri de siguranţă.