"Modificarea textului privind infractiunea de conflict de interese echivaleaza in practica cu dezincrimnarea acestei infractiuni", arata reprezentantii Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (PICCJ).

Ei spun ca, potrivit proiectului legii gratierii, un folos ar putea fi cuvenit avand ca rezultat eludarea completa a legii.

"Pentru a ilustra aceasta potentiala consecinta, aratam ca mentiunea suplimentara privind foloase patrimoniale «necuvenite» nu este necesara pentru a atrage aplicarea legii. Folosul patrimonial este insa cuvenit/justificat ori de cate ori, printr-un contract incheiat, exista drepturi si obligatii corelative. In mod concret, un folos ar putea fi cuvenit/justificat avand ca rezultat eludarea completa a legii. Spre exemplu, parlamentarul care si-a angajat sotia sau fiii la cabinetul sau, iar acestia au prestat efectiv activitatea pentru care au fost angajati, remunerarea lor fiind cuvenita, sau primarul care a incheiat un contract cu firma de dezapezire a fiului sau, iar aceasta a desfasurat activitatea de dezapezire pe strazile comunei. Introducand in proiect elementul «necuvenit«, textul constituie in fapt a doua incriminare a infractiunii de abuz in serviciu. Ori legiuitorul nu a urmarit sa reglementeze a doua oara conduita abuziva, ci lipsa de moralitate la luarea deciziei de catre functionar in gestionarea banului public, respectiv drenarea fondurilor catre firmele dedicate apartinand sotului/sotiei, rudelor si celorlalte categorii de persoane prohibite de lege", arata PICCJ.

Reprezentantii Parchetului instantei supreme precizeaza ca actuala incriminare a conflictului de interese este inspirata din legislatia franceza, care nu prevede conditia folosului patrimonial "necuvenit”.

"Pentru a ilustra cele de mai sus, mentionam ca, in cursul anului 2016, au fost intocmite la nivelul Ministerului Public 48 de acte de sesizare a instantelor cu privire la savarsirea infractiunii de conflict de interese, dintre care 46 de rechizitorii si doua acorduri de recunoastere a vinovatiei. Astfel, au fost trimisi in judecata 54 de inculpati, printre care s-au numarat un senator, un deputat, 17 primari, sase consilieri locali, patru viceprimari. Demne de remarcat sunt si aspectele legate de tipologia acestora. Spre exemplu: un primar si un viceprimar ce au incheiat contracte cu asociatii comunale ai caror membri obtineau subventii; deputati ce angajau rude apropiate la propriile cabinete parlamentare ori consilieri locali si alti functionari publici ce derulau achizitii publice prin incredintare directa catre firme controlate de acestia", mentioneaza Parchetul instantei supreme.

Potrivit Ministerului Public, in privinta abuzului in serviciu, prin stabilirea in mod arbitrar a unui prag minim de 200.000 lei al prejudiciului cauzat prin infractiune, s-ar produce practic o dezincriminare cu consecinte grave, care ar scoate din sfera ilicitului penal o multitudine de incalcari ale legii.

"O alta vulnerabilitate in cazul infractiunii de abuz in serviciu este si aceea ca actiunea penala se pune in miscare doar la plangerea prealabila a persoanei vatamate, situatie care ar arunca in derizoriu incriminarea faptei intrucat de multe ori autorul este chiar reprezentantul legal al persoanei juridice vatamate prin infractiune. Mai mult decat atat, institutia plangerii prealabile vizeaza in esenta ei situatia persoanelor fizice vatamate, nu a celor juridice", mai arata PICCJ.

In plus, reprezentantii Parchetului instantei supreme subiniaza ca, potrivit proiectului elaborat de Executiv, printre infractiunile vizate de gratiere se numara evaziunea fiscala uciderea din culpa sau vatamarea corporala din culpa.

"Cu privire la modificarile privind gratierea, subliniem ca vor fi gratiate in intregime pedepsele cu inchisoare de pana la cinci ani inclusiv, aceasta limita fiind prea mare, avand in vedere ca prin dispozitiile noului Cod penal oricum limitele de pedeapsa ale majoritatii infractiunilor au fost mult diminuate (de exemplu, in cazul infractiunii de furt calificat, limita maxima a fost redusa de la 15 ani de inchisoare la sapte ani inchisoare). Printre infractiunile vizate de proiectul de gratiere se regasesc infractiuni cu un grad ridicat de pericol social cum ar fi evaziunea fiscala in forma cea mai grava (prevazuta de dispozitiile art. 9 din Legea 241 din 2005) sau abuzul in serviciu sub toate formele sale, precum si infractiunile asimilate celor de coruptie. De asemenea, prin proiectul de lege ar urma sa fie gratiate si infractiuni precum uciderea din culpa sau vatamarea corporala din culpa, ceea ce ar implica nesocotirea vietii ca valoare sociala fundamentala", spun procurorii.

Ei mai arata ca cel mai elocvent exemplu in acest sens il constituie cauza denumita generic Colectiv.

"Avand in vedere prevederile constitutionale, precum si dimensiunea consecintelor adoptarii acestor reglementari, apreciem ca nu se justifica urgenta promovarii acestor acte normative printr-o ordonanta a Guvernului, cu atat mai mult cu cat nu au fost in prealabil consultate intr-o maniera transparenta entitatile implicate in aplicarea lor", conchide PICCJ.