Preda la Harvard din 2005, iar in mai va tine un curs de negociere in afaceri si in Romania, in cadrul unui program desfasurat in parteneriat cu Fundatia Post-Privatizare (FPP).

"Ceea ce ma impresioneaza de fiecare data este dorinta tinerilor de a se bucura de succes", spune el. Crede ca metodele de predare si invatare folosite in America sunt total diferite de cele de aici, motiv pentru care romanii sunt atat de entuziasmati de cursurile de antreprenoriat predate de cei de peste Ocean.

Romania sta prost la capitolul legislatie, iar micii interprinzatori sunt prea legati de relatiile guvernamentale. Mai mult accent pe educatie, angajati stimulati, mai putina fiscalitate, precum si o infrastructura mai buna sunt capitolele la care trebuie sa lucram serios, este de parere profesorul universitar.

Ce greseli fac cei mai multi oameni de afaceri si care sunt start-up-urile marca Harvard, aflati din interviul pe care Peter Coles l-a acordat pentru incont.ro.

Reporter: De ce Harvard este considerata una dintre cele mai prestigioase universitati din lume? Care sunt punctele ei forte?

Peter Coles: Harvard este una dintre numeroasele universitati foarte bune din lume. Harvard Business School, in particular, are o lunga traditie in ceea ce priveste excelenta profesorilor si a metodei de predare.

In primul rand, multi profesori (printre care si eu) dedica mult timp redactarii studiilor de caz despre companii de succes. Ele servesc drept curricula pentru miile de scoli de business din lume. In al doilea rand, aceste studii subliniaza importanta pe care o are aplicarea practica a ceea ce se preda intr-o universitate.

Pe langa dezvoltarea cercetarilor si teoriilor de top, profesorii si studentii de la Harvard Business School sunt in stransa legatura cu executivii si managerii din afara comunitatii universitare, aceasta fiind adesea sursa noilor idei. Apoi, Universitatea beneficiaza de o metodologie unica de predare si invatare, bazata pe studii de caz si interactivitate – care ajuta studentii sa rationeze, sa argumenteze si sa priveasca orice activitate din perspectiva personala.

Reporter: Cati dintre absolventii Harvard devin antreprenori? Puteti numi cativa dintre fostii studenti care au pus bazele unor companii de succes?

P.C.: Estimez ca in fiecare an, in jur de 50-100 de absolventi pun bazele unei companii, imediat dupa terminarea cursurilor, inclusiv cei care au urmat cursul de antreprenoriat pe care il predau: “The Online Economy: Strategy and Entrepreneurship". Cei mai multi se axeaza pe afacerile online. Cateva exemple de companii de succes dezvoltate de fosti studenti sunt BirchBox, Baby Brazil, Viglink sau eVisors.

Reporter: S-a schimbat programa Universitatii Harvard de cand a inceput criza financiara? Credeti ca studentilor ar fi trebuit sa li se predea altceva despre mediul de afaceri, avand in vedere problemele cu care se confrunta lumea la ora actuala?

P.C.: De cand au inceput problemele legate de criza economica, au avut loc si modificari ale curriculei Harvard Business School, este adevarat. Printre acestea se numara integrarea unui curs despre istoria sistemelor financiare, cresterea timpului pe care studentii il dedica cursurilor precum lidership sau etica. Totodata, a avut loc o schimbare majora dinspre finante spre alte domenii precum tehnologie, sanatate sau management.

Din fericire, abilitatile fundamentale de management precum lidership, crearea stimulentelor, negocierea, dar si principiile strategice care se aplica pentru dezvoltarea unui business au rezistat in timp. In loc sa urmareasca ultimele trenduri, cursurile pe care le predau sunt realizate astfel incat sa reziste testului timpului – reprezinta parti ale unor cunostinte care sunt relevante intr-o varietate de medii de business.

Reporter: Cum punem bazele unei companii de succes?

P.C.: (Rade) Pentru a raspunde acestei intrebari trebuie sa participi la cursul pe care il predau. Totusi, cel mai important sfat pe care il pot oferi este acela ca antreprenoriatul inseamna 99% executie. Ideile sunt relativ ieftine. Cei care reusesc cu adevarat sunt cei care se concentreaza asupra unei idei si livreaza rezultate foarte bune. Este nevoie de foarte multa munca – mult mai multa decat cea cu care sunt obisnuiti, de regula, majoritatea studentilor.

Reporter: Ce stiti despre Romania, despre mediul sau privat?

P.C.: In mare masura, negocierea si principiile dupa care se iau deciziile in Romania sunt aceleasi care se regasesc si in tarile dezvoltate ale lumii. Cred insa ca exista doua aspecte diferite. In primul rand, se pune foarte mare accent pe dezvoltarea relatiilor si pe interactiunea cu Guvernul. In al doilea rand, multe oportunitati au in vedere parteneriate cu multinationalele care intra sau se dzvolta pe piata locala. Trebuie avuta foarte mare grija cu balanta de putere: acea companie este sustinuta pe plan international, atat din punct de vedere al marimii, cat si al resurselor, dar ea detine si experienta in conducerea de negocieri similare in alte tari.

Reporter: Care sunt principalele dezavantaje ale Romaniei? Ce ne trebuie pentru a avea o economie mai puternica?

P.C.: Consider ca unul dintre aspectele care ar trebui imbunatatite il constituie mediul legislativ. Ar trebui sa se creeze legi si reglementari sustenabile pe termen lung, cum ar fi accentul pe educatie, initiative de pregatire a angajatilor, stimulente pentru dezvoltarea business-urilor (mai ales cele care se bazeaza pe taxe), in acelasi timp urmarind politici care sa asigure o corecta administrare a resurselor Romaniei. Acestea sunt politicile care vor asigura dividende mult timp de acum inainte.

Pe langa asta, orice efort depus trebuie sa se realizeze pe o infrastructura legala care ofera incredere, astfel incat antreprenorii si executivii sa-si poata concentra energia catre crearea valorilor.

Reporter: Credeti ca romanii sunt obisnuiti cu o alta educatie fata de americani sau vest-europeni, de exemplu?

P.C.: Avand experienta de profesor in cadrul Romanian Summer Schools, cred ca acest program va fi complet diferit de educatia cu care sunt obisnuiti cursantii de aici. Programul de negociere se bazeaza pe metodele utilizate de Harvard, pun accent pe invatarea prin interactivitate. Asta inseamna ca participantii se vor implica in mod activ, vor raspunde intrebarilor, vor face schimburi de roluri, vor participa la negocieri simple si complexe cu ceilalti participanti si vor discuta in mod activ despre rezultatele activitatilor. Totul se axeaza pe ideea de comunicare, ca fiecare sa-si foloseasca rationamentul pentru a extrage solutii si rezultate pozitive. Va pot asigura ca nimeni nu va dormi in timpul acestui curs.

Reporter: Cum putem reusi sa ne convingem potentialul partener/coleg/angajat sa colaboreze cu noi?

P.C.: Abilitatile de negociere si strategiile de management sunt de ajutor atat pentru cei care lucreaza in departamentele de vanzari, dar sunt vitale pentru toti angajatii unei companii. Dincolo de acest lucru, capacitatea de a incheia intelegeri si parteneriate este de o extrema importanta in ceea ce priveste asigurarea de capital, negocierea cu furnizorii, coordonarea achizitiilor si fuziunilor, angajarea oamenilor potriviti sau chiar o activitate simpla, precum lucrul in echipa.

Prin construirea increderii intr-o relatie, prin prospectarea de stimulente eficiente, intelegerea rolului pshihologiei si pozitionarea fiecaruia dintre interlocutori, astfel incat sa conduca la un rezultat favorabil.

Reporter: Mentionati cinci greseli frecvente pe care oamenii de afaceri, antreprenorii si executivii le fac, cand vine vorba despre negociere.

P.C: 1. Nu iau in considerare o alta optiune de investitie in momentul in care negociaza un proiect.
       2. Nu stiu ce anume pot prezenta ca prima oferta, sau mai grav, nu stiu sa aleaga momentul potrivit pentru a o lansa.
       3. Privesc negocierile ca un punct de plecare si nu ca o oportunitate de a da valoare unui lucru.
       4. Sacrifica relatiile de lunga durata pentru castigurile pe termen scurt.
       5. Nu recunosc rolul pe care il joaca psihologia intr-o negociere (multe persoane considera ca factorii economici joaca un rol mai mare decat cei psihologici).

Peter Coles este asistent profesor la Universitatea Harvard din 2005. In perioada 23-25 mai trainerul va tine un curs de negociere si decizii pentru managerii si antreprenorii romani, in cadrul Fundatiei Post-Privatizare (FPP). Creata in 1996 de Comisia Europeana (CE), FPP este o organizatie care promoveaza educatia antreprenoriala, punand accent pe intreprinderile mici si mijlocii (IMM-uri) si start-up-uri.

Olimpicul in economie, care n-a crezut in utilitatea unei diplome in domeniu, a creat o fundatie pentru antreprenori

Are atatea modele antreprenoriale, incat marturiseste ca nu stie la care sa se opreasca. Cu greu il alege pe Steve Jobs, parintele Apple, “datorita incapatanarii de a face lucrurile altfel”. Adauga apoi ca, de fapt, modelul de manager este o echipa manageriala si da drept exemplu Hewlett-Packard.

Péter Barta este in prezent directorul executiv al Fundatiei Post-Privatizare si membru in boardul VentureConnect.

A inceput sa lucreze in `96, imediat dupa terminarea liceului. Desi si-a dorit sa urmeze o facultate cu profil economic, fiind olimpic la aceasta materie, s-a razgandit: erau deja prea multi economisti pe piata muncii. Asa ca a aplicat la Studii Europene, in Cluj-Napoca. A esuat insa la admitere. „Examenul consta in doua probe scrise, una la economie si cealalta la istorie. Desi eram olimpic la economie, istoria nu era punctul meu forte, avand in vedere profilul real urmat. Nu am ramas foarte dezamagit, doar ca vroiam sa fac ceva si am ajuns sa lucrez pentru o organizatie non-guvernamentala, filiala unei institutii internationale cu statut consultativ pe langa Consiliul Europei”, a povestit Barta intr-un interviu acordat incont.ro.

Astfel si-a inceput cariera de manager de proiect. Ulterior a devenit consultant de baza la Comisie, activ mai mult pe plan international. Mai tarziu a primit oferta de a lucra pentru guvernul american. Dadea lectii de management, administra si asista un program de finantare pentru elaborarea strategiilor de dezvoltare locala.

In paralel a avut si cateva initiative antreprenoriale, unele de succes, altele mai putin. Dupa experienta cu Statele Unite, a lucrat la SMURD, tot ca manager de proiect. In acelasi timp facea insa si voluntariat pe ambulanta, participand la interventii.

La ora actuala are o licenta economica, studii la MIT si INSEAD si coordoneaza aproape 50 de oameni la Fundatia Post-Privatizare. Practic, sprijina IMM-urile prin investitii de capital. Dupa parteneriate incheiate cu BERD si Fondul de Investii si 10 ani de activitate, FPP are in portofoliu in prezent 12 companii. Functioneaza mai mult asemenea unui fond de investitii, care se sustine exclusiv din resursele proprii. Recent a incheiat un parteneriat cu guvernul Romaniei, construind un Fond de Contragarantare, institutie care lucreaza direct cu fondurile de garantare a creditelor pentru IMM-uri.

La ora actuala, FPP deruleaza doua programe de educatie antreprenoriala. „Am cautat programe de educatie antreprenoriala pe care sa le aducem in tara si care sa poata fi adaptate specificului local, deoarece doream sa aducem cursuri practice, nu teoretice”, a precizat acesta.

Dupa lungi cercetari, au ajuns la concluzia ca trebuie sa organizeze si un program pentru start-up-uri. Asa s-a nascut School for Start-ups, un program adaptat dupa o curricula implementata cu succes in Marea Britanie de Douglas Richard, antreprenor si business angel american stabilit acum la Londra. „In incercarea de a adapta programul nevoilor antreprenorilor romani, l-am invitat sa faca parte din program si pe Marius Ghenea, cunoscut antreprenor si business angel local. Progamul este implementat si dezvoltat in Romania de catre FPP, si ofera un sprijin real tuturor celor care doresc sa demareze o afacere sau au un business la inceput de drum”, explica Barta despre ce inseamna School for Start-ups.

Cel de-al doilea program, Business Mentoring Program (BMP), are drept public-tinta segmentul de top si middle management. BMP este sustinut de profesori de la MIT Sloan School of Management si este ciclu complet de educatie antreprenoriala pentru oamenii de afaceri cu experienta, care doresc sa isi extinda business-ul pe plan international sau global. Metodologia folosita consta intr-o imbinare intre studii de caz si invatare, prin realizarea diverselor activitati.

Cat costa sa inveti sa negociezi ca un profesionist

In ceea ce priveste costurile acestor cursuri, directorul FPP recunoaste ca acestea nu sunt deloc ieftine. „Costul lor ar trebui privit mai degraba ca o investitie. Imi vine in minte ceea ce spunea Derek Bok, fost presedinte al Harvard: <<Daca credeti ca educatia este scumpa, atunci incercati ingnoranta>>”, adauga el.

Cursurile variaza de la 4.500 de lei la 10.000 de lei, depinde de subiect, profesorul sau antreprenorul invitat etc. „Daca unul dintre participantii nostri implementeaza macar 30% din ceea ce a invatat, iar compania lui creste, atunci noi suntem multumiti”, adauga Barta.

In ceea ce priveste numarul participantilor maxim admisi la fiecare curs, din nou depinde de fiecare program in parte. School for Startups accepta, in functie de locul in care se va desfasura, intre 100 si 200 de persoane. In cazul programelor avansate, locul este limitat la cel mult 60 de participanti, pentru ca se acorda mare atentie fiecaruia in parte.

In afara acestor programe, FPP desfasoara si o serie de proiecte cu finantare europeana, destinate antreprenorilor. Unul dintre acestea este dedicat incurajarii antreprenoriatului in industriile creative, iar un altul ofera programe de training general pentru antreprenori.

Programele FPP se tin in limba engleza. „Traim intr-o lume globalizata in care afacerile nu mai cunosc granite. Odata ce ai lansat un website esti deja in contact cu milioane de potentiali parteneri sau clienti. Din acest motiv am ales sa derulam cursurile in limba engleza, ca sa familiarizam participantii cu un anumit tip de limbaj specific”. De anul acesta s-a hotarat insa traducerea simultana, pentru cei care nu se simt confortabil exprimandu-se in limba engleza.

Investitii masive in IT. „As vinde doar pentru pretul corect”

Peter Barta a investit si sprijinit diverse proiecte din IT. „As sfatui orice antreprenor sa demareze o afacere plecand de la o nevoie pe care incearca sa o rezolve si de la expertiza pe care o are, iar daca vrea neaparat sa-si deschida o afacere si nu stie ce sa faca, dar are expertiza, atunci sa se asocieze cu alte persoane”, marturiseste antreprenorul roman.

Spune ca nu recomanda deschiderea unor afaceri doar pentru ca sunt pe val: „O afacere va avea succes doar daca raspunde unei nevoi reale, unei dureri ca sa spun asa, altfel nu va reusi.”

Crede ca zona tehnologiei este una cu potential la ora actuala. Intrebat pentru ce suma si-ar vinde toate afacerile pe care le detine in prezent, spune ca ar vinde "doar pentru pretul corect”. Cu banii obtinuti ar face alte investitii.

„Sunt implicat in programe antreprenoriale ca mentor sau ca lector, proiecte la care particip fara nicio implicare sau asteptare financiara. O fac pur si simplu pentru ca ma face sa ma simt bine”, incheie antreprenorul roman.