Procurorii vad in noile Coduri o "protejare" a cazurilor de coruptie la nivel inalt.

Cele mai multe controverse le-au ridicat pevederile potrivit carora persoana cercetata este anuntata despre acest lucru, ceea ce ar putea impiedica strangerea unor probe prin interceptare.

Pe de o parte, articolul 307 prevede ca "persoanei care a dobandit calitatea de suspect i se aduc la cunostinta, inainte de prima sa audiere, aceasta calitate, fapta pentru care este suspectata, incadrarea juridica a acesteia si drepturile procesuale." Apoi, potrivit articolului 140, "supravegherea tehnica poate fi dispusa numai in cursul urmaririi penale."

Cu alte cuvinte, procurorii se tem ca actiunile lor vor deveni inutile, odata ce suspectii afla dinainte ca sunt cercetati. Iar anchetele devin si mai dificile in cazul ministrilor, pentru care anchetatorii au nevoie si de avizul Parlamentului pentru interceptare.

Nu toti sunt insa de acord cu procurorii. Organizatia ApadorCh, de exemplu, considera ca "termenul dintre inceperea urmaririi penale si prima audiere a suspectului, care poate fi de 1-2 luni, este suficient pentru interceptarea comunicatiilor suspectului."

Pe de alta parte, procurorii se tem ca, odata cu scaderea pedepselor pentru unele infractiuni de coruptie, cum ar fi inselaciunile care au prejudiciat statul, multi dintre cei care au dosare pe rol sau sunt deja inchisi ar putea scapa basma curata pentru ca, implicit, se reduce de 3 ori termenul de prescriptie pentru aceste fapte.

De altfel, Presedintele Traian Basescu i-a cerut premierului Victor Ponta sa modifice textele prin ordonanta de urgenta.

Astazi, seful statului a trimis si o scrisoare, in acest sens, la Palatul Victoria. In replica, prim-ministrul spune ca Traian Basescu a promulgat Codul penal si pe cel de procedura penala fara sa le citeasca. Tot astazi premierul a anuntat ca va solicita abrogarea articolului care ingradeste libertatea presei.